Stati Uniti D'america: Paese di l'America settentriunale

I Stati Uniti d'America, in cortu, i Stati Uniti ò i SUA (in inglese : United States of America, United States, USA, U.S.) sò un Statu di l'America settentriunale annant'à l'Oceanu Atlanticu è l'Oceanu Pacificu.

Hè ancu à spessu chjamatu "America", ma st'usu hè scurettu perchè l'America hè un cuntinente, è micca solu un paese.

WikiLettera
WikiLettera

'Ssu artìculu hè in custruzzione. Pudete cuntribuisce à a so redazzione.

Stati Uniti d'America
United States of America
Stati Uniti D'america: Storia, Pulitica, Geografia
Stati Uniti D'america: Storia, Pulitica, Geografia
Mottu: In God We Trust
(Cunfidemu in Diu)

Stati Uniti D'america: Storia, Pulitica, Geografia

Lingue ufficiali inglese (di fattu)
Capitale Washington D.C.  (563 384 ab. / 2003)
Pulitica
Forma di guvernu Republica presidenziale federale
Presidente Joe Biden
Capo di governo
Indipendenza u 4 di lugliu 1776
Entrata in l'ONU 24 d'ottobre 1945 1. Hè membru permanente di u Cunsigliu di Sicurezza
Superficia
Tutale 9 417 251 km²
Acque {{{superficieAcqua}}} %
Pupulazione
Tutale 328 239 523 ab.
Densità 31 ab./km²
Geografia
Cuntinente America settentriunale, America (doppiu cuntinente)
Fusu orariu UTC-5 à UTC-11
Ecunumia
Muneta Dollaru statunitense (USD)


ISU  (2004) 0,948 (altu)  (8°)
Energia {{{energia}}}  kW/ab.
Varie
Duminiu internet .us .um .edu .gov .mil
Indicativu telefonicu +1
Siglu autom. US
Innu The Star-Spangled Banner (A bandiera adorna di stelle)
Festa naziunale {{{festa}}}
1Hè unu di i 51 Stati chì hanu datu vita à l’ONU in u 1945.

A capitale hè Washington DC.

Storia

L'America Precolumbiana

A presenza umana a più antica hè stata custatata 20 000 anni fà, è si truvava in Alaska.

Ci sò state parechje civilisazione chì si sò sviluppate è chì sò sparite prima di a vinuta di i primi Auropei, cume i Anasazis o i "Mound Builders".

Stati Uniti D'america: Storia, Pulitica, Geografia 
Cliff Palace, vestighi di situ Anasazi.

Ma quandu ghjunghjenu i coloni in America, 'ssa terra ùn hè per u tantu biota : ci si trovanu assai Amerindiani.

A Colonisazione

U cuntinente americanu è statu scupertu dà Cristofaru Colombu, un navigatore ghjenuvese (chì avia campatu in Corsica), in u 1492.

U paese u più anzianu si chjama Saint Augustine (fundata 1565), in Florida, fundatu da i Spagnoli. Dopu, venenu l'Inglesi, in Virginia è in ciò chi diventerà a Nova Ingliterra. Ghjè in st'ultimu chì ghjunghjenu i Patri Pelegrini (Pilgrim Fathers), di religione protestante ma micca anglicana, invece a ghjente di u Sudu di e colonie sò anglicani. Quandu ind'u nordu si custruisce una sucetà ugualitaria, u mudellu suciale di u sudu hè quellu di u "gentleman farmer", è hè dunque di più aristocraticu. Un episodu interessante di st'epica hè a fundazione di a Pennsylvania da i Quakers. Plymouth è fundata in 1620 dà l'Inglesi, è a Nova Amsterdam (chì diventerà dopu New York), hè custruita da l'Olandesi in u 1624.

A cunquista di sti territorii novi ùn si fecenu micca senza viulenze trà i culoni è l'Amerindiani, chì morenu ancu di malatia.

À pocu à pocu si stalla in i SUA un ambiu di razzisimu, contr'à l'Indiani, ma ancu è sopratuttu contr'à i Neri chì sò purtati d'Africa in batelli pè diventà servi. A schjavitù hè assai disseminatu ind'u Sudu (cume in Virginia) duve s'impieghanu i schjavi chì servanu di manu d'opera à bon'mercatu ind'i campi di cutone è di tabaccu.

In u 1775, ci campanu 2 millione d'abitanti. A più grande cità hè tandu Philadelphia, incù 40 000 abitanti.

Stati Uniti D'america: Storia, Pulitica, Geografia 
Nouvelle-France 1534-1763.

A Guerra d'Independenza

I SUA pruclamonu a so indipendenza u 4 ghjuliu 1776, dopu parechji anni di tensione incù a Grande Britannia, anzituttu à prupositu di a pulitica fiscale. Ben' intesu, l'Inglesi ùn l'accetanu micca. Fù tandu u principiu di una guerra chì durara fin'à lu 1783.

A Dichjarazione d'Indipendenza di i Stati Uniti hè firmata famosa pè avè pè a prima volta ind'a storia parlatu di i diritti inalienabili di l'omu, dicendu :

«... Tenemu cume evidente e seguente verità : tutti l'omi nascenu uguali ; sò dutati da u Creatore di certi dritti inalienabili ; à mezu à 'ssi dritti si trovanu a vita, a libertà è a ricerca di u benistà ... »

L'armata britanica hè più numarosa è megliu armata cà l'armata americana, cumposta sopratuttu di milizie. I primi tempi di u conflittu, sò dunque assai difficile pè l'insuretti.

Ma u rapportu di forza scambia quandu La Fayette vene à aiutà e truppe di George Washington. In fine di contu, e truppe britanniche sò disfatte è hè signatu u Trattatu di Parigi chì ricunnosce a suverenità di l'anziane culonie.

Un Paese Ghjovanu

Stu novu paese deve avale inventà istituzione nove pè rimpiazzà l'administrazione culuniale. Ma ci hè un cuntrastu trà dui gruppi d'omi politichi :

  • Quelli chì volenu una confederazione trà e 13 culonie, senza statu centrale forte, chì ricunoscerebbe una soverinità di i Stati
  • I partigiani di l'Unione

Pulitica

I Stati Uniti sò una federazione di 50 stati. Washington DC, a capitala, ùn face parte di nissunu Statu, è ci vole ancu à mintuvà chì Porto Rico è parechje isule di u Pacificu facenu parte di i SUA.

Stati Uniti D'america: Storia, Pulitica, Geografia 

Stati

Geografia

Economia

I Stati Uniti sò a prima putenza economica di u mondu. Facenu parte di u G8 è di u G20, è ancu di l'OCDE è di l'ALENA (zona di libaru-scambiu di America di u nordu). A maioria di e grande imprese multinazionale anu u so sede suciale in i Stati Uniti (PepsiCo, Microsoft, ecc… )

E più zone dinamiche sò situate à a fruntera cù u Messicu, a Silicon Valley è di manera generale u litturale punente, è ancu u littorale este, cù a piazza finanzaria di Wall Street, o l'industria aerospaziale in Florida (Cape Canaveral).

Malgradu quessa, ghjè di i Stati Uniti chì hè partita a crisi economica di 2010, cù a crisi di i subprimes in u settore immobiliare, chì s'hè sparsa dopu à u restu di u settore finanzariu (cù a bancarotta di Lehman Brothers di settembre di u 2008) è à l'«economia reale». L'economia di i Stati Uniti hè ancu indebulita da un tassu di debite assai impurtante.

Cultura

Da vede dinò

Ligami

Tags:

Stati Uniti D'america StoriaStati Uniti D'america PuliticaStati Uniti D'america GeografiaStati Uniti D'america EconomiaStati Uniti D'america CulturaStati Uniti D'america Da vede dinòStati Uniti D'america LigamiStati Uniti D'americaAmerica settentriunaleLingua ingleseOceanu Atlanticu

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

Stagnu di PadulatuInglese americanu191927 di dicembreJoe BidenPuliticaMiguel de CervantesChinaReligioneSportBerlinuCapraia Isula5 di ghjennaghjuTravagliu da fàIndia23 di dicembreInduisimuLingua serbaFerru28 di maghju22 d'aprileL’angunia di un paisolu corsuPonte BuggianeseSveziaGhjocuDitonu (Bonifaziu)Regnu di NapuliCarlu BonapartePeter GabrielSprissioni corsiBanana1 nuvembriRegioni di a FranciaMessicu20 di ferraghjuBalluLussemburguCuppulata d'HermannL'OrtaleAsiaTeltiMunimentu di a Terra Sacra in Vignola1911Sierra LeoneEros RamazzottiBielorussiaGermaniaElisabetta IIZucca castagnina30 di settembreTiadoru di Neuhoff1929Parcu naziunale di Abruzzu, Laziu è MuliseLinuxMari di CorsicaAlfonsu I di PortugalluSaremu soli... o pattunateKopecksCipruNannaraPsicologiaBMWCuccuPortughese brasilianuVariità taravesa di a lingua corsaGuerra fretaPlutarcuReutlingenSalvatore Viale🡆 More