Corsica: Isula di u Mar Mediterraniu, è cullettività territuriale unica francese

A Corsica (chjamata inizialmente Cirnu) hè un'isula di u Mare Terraniu, a quarta più grande dopu à Sicilia, Sardegna è Cipru.

Corsica
Nome ufficiale: Corsica
Bandera
Statu: Francia
Capilocu: Aiacciu
Superficia: 8 680 km²
Pupulazione: 349 465 (2022) ab.
Densità: 40,26 ab./km²
Dipartimenti: Corsica suttana (2A), Corsica suprana (2B)
Circundarii: 5
Cantoni: 52
Cumune: 360
Situ ufficiale
Carta
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina
Corsica-geographic map

Hè una cullettività territuriale è un paesi. Cumporta dui dipartimenti: a Corsica suprana in nordu è a Corsica suttana in meziornu. A lingua di a populazione hè u francese, poi a lingua regiunale hè u corsu.

A capitale amministrativa di l'isula hè Aiacciu (Ajaccio in francese, Aiaccio in talianu, Aghjacciu in dialettu aghjaccinu) è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò Portivechju è Sartè.

A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di Bastia è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di Furiani, U Borgu, Lucciana, Biguglia è Pietranera. Dinù, a cità di Bastia hè vicinu à u Capicorsu. E principale cità di Corsica suprana sò Corti è Calvi.

A Corsica teni 8.680 km2 di superficia.

Fra 1755 è 1769, l'isula era un paese indipendente.

Rilievu

A principale muntagna di a Corsica hè u monte Cintu incù 2 706 metri di altitudine.

Idrografia

U Golu hè u fiume più lungu di a Corsica.

Qui hè una lista di i fiumi di Corsica :

I fiumi di Corsica

Abatescu Alisu Bevincu Bravona Cavu Fangu Figaredda Fiumaltu Fiumorbu Golu Gravona Liamonu Ortolu Ostriconi Osu Portu Prunelli Restonica Rizzanesu Stabiacciu Sulinzara Taravu Tavignanu Travu

A Sardegna, isola vicina

A Sardegna (o Sardigna) hè una isula di u Mare Terraniu, pocu distante da a Corsica è una regione taliana.

Etimulugia : Cirnu è Corsica

Inizialmente l'isula si chjamava Cirnu da a supposta radice punica significhendu terra di e fureste. Dopu, hè stata chjamata Corsica da i Rumani, pà finalmente esse ufficialmente denuminata Corse da i francesi.

Storia

A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu Omeru indu l'Udissea parla di a Còrsica, prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune:

"Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra [...]"

Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
VI ème siècle
  • 725 : invasione di a Corsica da i Lombardi
  • 754 : Carulu Magnu, diventatu rè di i Lumbardi, cede a Corsica à u Pappa
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
VIII ème siècle
  • 1077 : u Pappa Gregoriu VII cunfida l'amministrazione di a Corsica à u vescu di Pisa
  • 1133 : i vescuvati sò spiccati in dui gruppi (unu per Genuva è une per Pisa)
  • 1195 : istallazione di Gènuva in Bonifaziu
  • 1268 : istallazione di Gènuva in Calvi
  • 1284 : a Corsica diventa a proprietà di Genuva
  • 1383 : fondazione di Bastia da Gènuva
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
XV ème siècle
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
Etnograficu di l'Europa in u 1914.
  • 1942 : interventu talianu

Econumia

PIB per abitante

U PIB per abitante in l'isule di u Mediterraniu in 2013, sicondu una statistica publicata da Eurostat (Unione Europea) di maghju 2015, si stabilisce di a siguente manera:

Corsica Sardegna Sicilia Baleare Malta Creta Cipru
23600 19300 16600 26200 22400 16100 24800

Tassu di disimpiegu

Eccu una cumparazione incù l'altre isule di u Mare Terraniu:

Corsica Sardegna Sicilia Baleare Malta Creta Cipru
11% 17,7% 22,5% 15,8% 5,6% 25% 16%

Aeroporti

In l'isula ci sò sette aeroporti civili è unu militaru:

  • Aeroportu di Bastia Puretta
  • Aeroportu d'Aiacciu Campu di l'Oru
  • Aeroportu di Corti
  • Aeroportu di Calvi Santa Catalina
  • Aeroportu di Figari
  • Aeroportu di Prupià
  • Aeroportu di Ghisunaccia
  • Aeroportu di Sulinzara (militaru)

Lingua corsa

Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
A diffusione di u corsu è i so varietà.

A lingua corsa hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una lingua rumanica hè dirivata da u latinu. Appartene à u gruppu italorumanicu è à u sottugruppu tuscanu, per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u talianu (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a lingua sarda o lingua gadduresa.
A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in Sardegna). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni, è diffati a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.

Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a lingua sarda; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gadduresu s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gadduresu hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu.

Corsu Supranu

U corsu supranu hè parlatu in u nordu è centru di Corsica.

  • I dialetti di u corsu supranu

u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, u buzincu.

Corsu Suttanu

U corsu suttanu (pumuntincu) hè parlatu in u sudu di l'isula.

  • I dialetti di u corsu suttanu

u taravesu, u sartinesu, u portivechjacciu.

Corsu Ligure

  • I dialetti mischjati cù u Ligure:

l'aghjaccinu, u calvese, u bunifazincu.

Musica

Pulifunie è Balli raprisentanu a musica Corsa, cume a Pizzica, un ballu chi esiste da luntanu.

Strumenti Musicali Di Corsica

  • A Caramusa
  • A Cetera
  • A Chitarra
  • A Tammorra
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
Tammurriata in un paese
Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
Tammurriata corsa

Artisti

Musica

Litteratura In Lingua Corsa

  • Marco Angeli,
  • Ghjuvan Maria Arrighi,
  • Ghjacumu Biancarelli,
  • Marcu Biancarelli,
  • Dumenicu Austinu Casanova,
  • Ghjaseppu Maria Bonavita,
  • Dumenicu Carlotti (Martinu Appinzapalu),
  • Santu Casanova,
  • Ghjuvan Maria Comiti,
  • Rinatu Coti,
  • Sebastianu Dalzeto,
  • Bartulumeu Dolovici,
  • Paulu Matteiu Della Foata,
  • Paulu Desanti,
  • Alain Di Meglio,
  • Anton Francescu Filippini,
  • Jean-Joseph Flori
  • Ghjuvan Ghjaseppu Franchi,
  • Ghjacumu Fusina,
  • Prete Gentili (Anghjulu-Stefanu),
  • Dumenicu Antonu Geronimi,
  • Don-Joseph Giansily
  • Ghjacumu Gregorj,
  • Ghjuvan' Petru Lucciardi,
  • Anton Liunardu Massiani,
  • Ange-Mathieu Mezzadri,
  • Ghjuvan Luigi Moracchini,
  • Norbert Paganelli,
  • Ugo Peretti,
  • Bertino Poli,
  • Michel Poli (A umbria è à sulia),
  • Petru Rocca,
  • Ghjuvan Teramu Rocchi,
  • Ghjacumu Thiers.
  • Ghjuvan Petru Ristori

Università di Corsica

Antone Aiello hè presidente di l'Università di Corsica.

    Cullegamenti esterni

Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino

Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 

U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.

Fiori

I Grandi Venti di Corsica

Corsica: Rilievu, Idrografia, A Sardegna, isola vicina 
I venti di Corsica

A Corsica hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu.

Note

Referenze

Da vede dinù

Ligami annantu à a reta

Tags:

Corsica RilievuCorsica IdrografiaCorsica A Sardegna, isola vicinaCorsica Etimulugia : Cirnu è Corsica StoriaCorsica EconumiaCorsica Lingua corsaCorsica MusicaCorsica ArtistiCorsica Università di Corsica Museu dipartimentale darcheologia Ghjilormu CarcopinoCorsica FioriCorsica I Grandi Venti di Corsica NoteCorsica ReferenzeCorsica Da vede dinùCorsica Ligami annantu à a retaCorsicaCipruMare TerraniuSardegnaSicilia

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

GhanaMilanuFrançois Hollande18 di dicembreChicagoDanzicaRiligioniMuntagni RucciosiNova Zilanda1u d'aprileSerbiaNurvegiaPragaSluveniaPlutarcuWikiLeuparduK14 di lugliuGhjaddinaMercuriu (mitolugia)NizzaLingua ingleseXCasaIndunesiaCucinaKońskowolaSanta Croce di BastiaStuccardaJacques ChiracLingua svedeseKentuckyMagnesiu11 d'aprileHanshin TigersCopenaghenCBohriu21 di lugliuLarus fuscus2006PoloniaPavonu corsuTerra (pianeta)Fumaria parvifloraStatuGuglielmu MarconiVilfredo ParetoLos AngelesDiplotaxis erucoidesLingua corsa26 di settembreCalanche di PianaDitonu (Bonifaziu)Isula di Capu RossuNapulione BuonaparteJet LiLugliuGhjennaghjuLecciaEnciclupedìa2020Ronald ReaganFerraghjuCorsu suttanuRagusa🡆 More