A Corsica (chjamata inizialmente Cirnu) hè un'isula di u Mare Terraniu, a quarta più grande dopu à Sicilia, Sardegna è Cipru.
Corsica | |
---|---|
Nome ufficiale: | Corsica |
Statu: | Francia |
Capilocu: | Aiacciu |
Superficia: | 8 680 km² |
Pupulazione: | 349 465 (2022) ab. |
Densità: | 40,26 ab./km² |
Dipartimenti: | Corsica suttana (2A), Corsica suprana (2B) |
Circundarii: | 5 |
Cantoni: | 52 |
Cumune: | 360 |
Situ ufficiale | |
Hè una cullettività territuriale è un paesi. Cumporta dui dipartimenti: a Corsica suprana in nordu è a Corsica suttana in meziornu. A lingua di a populazione hè u francese, poi a lingua regiunale hè u corsu.
A capitale amministrativa di l'isula hè Aiacciu (Ajaccio in francese, Aiaccio in talianu, Aghjacciu in dialettu aghjaccinu) è questa cità hè dinù a prefettura di u dipartimentu di a Corsica suttana. E grande cità di u dipartimentu sò Portivechju è Sartè.
A prefettura di u dipartimentu di a Corsica suprana hè a cità di Bastia è a so agglumerazione hè a più grande di Corsica, cù e cumune di Furiani, U Borgu, Lucciana, Biguglia è Pietranera. Dinù, a cità di Bastia hè vicinu à u Capicorsu. E principale cità di Corsica suprana sò Corti è Calvi.
A Corsica teni 8.680 km2 di superficia.
Fra 1755 è 1769, l'isula era un paese indipendente.
A principale muntagna di a Corsica hè u monte Cintu incù 2 706 metri di altitudine.
U Golu hè u fiume più lungu di a Corsica.
Qui hè una lista di i fiumi di Corsica :
A Sardegna (o Sardigna) hè una isula di u Mare Terraniu, pocu distante da a Corsica è una regione taliana.
Inizialmente l'isula si chjamava Cirnu da a supposta radice punica significhendu terra di e fureste. Dopu, hè stata chjamata Corsica da i Rumani, pà finalmente esse ufficialmente denuminata Corse da i francesi.
A Storia di a Còrsica hè assai antica. Perfinu Omeru indu l'Udissea parla di a Còrsica, prova chì i Greci cunnoscevanu l'esistenza di l'isula. Si tratta per Umeru di u paese Lestrìgune:
"Durante sei ghjorni, marighjamu senza richetu. U settimu ghjornu raghjunghjimu, ind'ù paese Lestrìgune, sottu u borgu di Lamos, l'alta Telèpila, duva omu vede u pastore chjamà u pastore : quandu l'unu accasa, un altru esce per risponde. Un omu scarangliatu guadagnarìa duie salari, l'unu pasculendu i boi,l'altru incù e pecure bianche ghjacchì i violi di u ghjornu custighjanu i violi di a notte. Entramu in u portu assai cunnusciutu di i marinari : una doppia tippale scuscesa è senza un ritagliu si eleva à l'attonzu, è duie capi lungarini l'unu di faccia à l'altru dinanzu à l'imboccu strangulanu a so bocca. A mo flotta penetra e si reca finu a u fondu, stumacati à rasu di stumacati, pà amarrassi l'unu accantu à l'altru. Micca u mareghju in quellu bofulu, micca u borru, micca una grinza, ignilocu a calma bianca. Eu solu mi fermu fora, incù u mo vascellu neru. Sottu u capu dell'imboccu mi affuna à a rocca : omu ùn vedeva micca a presenza di gregie ò di umani. Un ci era micca inlà un fumu chì si alzava da a tarra [...]"
U PIB per abitante in l'isule di u Mediterraniu in 2013, sicondu una statistica publicata da Eurostat (Unione Europea) di maghju 2015, si stabilisce di a siguente manera:
Corsica | Sardegna | Sicilia | Baleare | Malta | Creta | Cipru |
23600 | 19300 | 16600 | 26200 | 22400 | 16100 | 24800 |
Eccu una cumparazione incù l'altre isule di u Mare Terraniu:
Corsica | Sardegna | Sicilia | Baleare | Malta | Creta | Cipru |
11% | 17,7% | 22,5% | 15,8% | 5,6% | 25% | 16% |
In l'isula ci sò sette aeroporti civili è unu militaru:
A lingua corsa hè una lingua parlata in Corsica. Cum'è una lingua rumanica hè dirivata da u latinu. Appartene à u gruppu italorumanicu è à u sottugruppu tuscanu, per quessa pudemu dì chì ci hè una grande sumiglianza cù u talianu (tuscanu litterariu), sopratuttu per e varietà cismuntiche. E varietà pumuntiche (taravese è sartinese) ani più in cumunu cù a lingua sarda o lingua gadduresa.
A lingua corsa ùn hè micca a lingua ufficiale di Corsica – quella hè u francese – ma hè ricunnisciuta cum'è lingua rigiunale è pò esse usata à scola, à l'università è in l'amministrazione. Ci sò circa 250.000 à 400.000 locutori di u corsu (in Corsica, in u cuntinente di Francia è in Sardegna). Secondu i ultimi dati ci sò 100.000 locutori in Corsica. U numeru di locutori di u corsu hè in calata impurtante 'ssi ultimi anni, è diffati a lingua corsa hè cunsiderata da l'Unesco cum'è una lingua minacciata di sparizione.
Liata à l'aghja italurumanica incù i so assai lingue rispettivamente dialetti, ancu u corsu cunnosce parechje varietà. Indu è accantu 'sse varianti ci sò altrettanti varianti (è di più), si pò dì. U statutu di a lingua galluresa hè incerta: difatti, certi a cunsidereghjanu cum'è una varietà di corsu; per d'altri, hè una varietà di a lingua sarda; è infini, per d'altri, hè una lingua sputica, chì hà dinù parechje dialetti. Cum'è u sicilianu, u gadduresu s'assumiglia à u sartinesu, ma ci sò impurtante differenze di vucabulariu è di pronunzia. Di più a scrittura di u gadduresu hà e so regule proprie è hè differente di quella di u corsu.
U corsu supranu hè parlatu in u nordu è centru di Corsica.
u bastiacciu, u capicursinu, u balaninu, u nïulincu, u curtinese, u venachese, u buzincu.
U corsu suttanu (pumuntincu) hè parlatu in u sudu di l'isula.
u taravesu, u sartinesu, u portivechjacciu.
l'aghjaccinu, u calvese, u bunifazincu.
Pulifunie è Balli raprisentanu a musica Corsa, cume a Pizzica, un ballu chi esiste da luntanu.
Antone Aiello hè presidente di l'Università di Corsica.
U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria. Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.
A Corsica hè esposta à mori venti, u ventu maestru essendu quantunqua u libecciu.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Corsica, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.