Nurvegia

U Regnu di Nurvegia (Kongeriket Norge in bokmål; Kongeriket Noreg in nynorsk) o Nurvegia hè un Statu di l'Auropa sittintriunali, appartinenti à a Penisula scandinava, chì i so tarritorii cumprendini ancu l'isuli Svalbard (in prussimità di u Polu Nordu), l'isula di Jan Mayen (à u largu di i costi gruinlandesi) è l'Isula Bouvet vicina à l'Antartidi, ma micca riintranti in u Trattatu antarticu; a Nurvegia rivindicheghja ancu i tarritorii antartichi di a Terra di a righjina Maud è di l'Isula Petru I.

Regnu di Nurvegia
Kongeriket Norge
Kongeriket Noreg
Nurvegia
Nurvegia
Mottu: Alt for Norge / Alt for Noreg
(Tuttu pà a Nurvegia)

Nurvegia

Lingue ufficiali Nurvigesu
Capitale Oslu  (634.463 ab. / 2014)
Pulitica
Forma di guvernu Munarchia parlamintaria
Harald V {{{presidente}}}
Jonas Gahr Støre (Ap) (2021–) Jonas Gahr Støre (Ap) (2021–)
Indipendenza 1905


Superficia
Tutale 385 207 km²
Acque 6 %
Pupulazione
Tutale 5 550 203 ab.
Densità 14,4 ab./km²
Geografia
Cuntinente Auropa
Fusu orariu
Ecunumia
Muneta Norsk krone (NOK)


ISU  (2013) 0.955  (1°)
Energia
Varie
Duminiu internet .no
Indicativu telefonicu 47
Siglu autom. NOR
Innu Ja, vi elsker dette landet
Festa naziunale 17 maghju

Hà una superficia di 385 207 km² è una pupulazioni di 5 051 518 abitanti fendu ni u sicondu paesi menu dinsamenti pupulatu d'Auropa. Cunfina à livanti incù a Svezia, à nordu-livanti incù a Finlandia è a Russia, à sudu u Skagerrak a sipara da a Danimarca. A stesa costa nurvigesa, chì s'affaccia annantu à l'Uceanu Atlanticu è annantu à u Mari di Barents, hè incisa da fiordi famusissimi in tuttu u mondu. È una munarchia custituziunali incù capitali Oslu è hè un di i pochi paesi auropei à ùn fà micca parti di l'Unioni aurupea.

A storia di a Nurvegia hà iniziu incù i grandi mutamenti giulogichi è l'eri glaciali chì detini vita à i celebrissimi fiordi nurvigesi. Fù probbiu in st' ambienti pruibitivu ch'è ghjunsini da a Siberia i primi abitanti di u paesi, vali à dì l'antinati di l'oghjinchi Sami. Eppuri, a storia nurvegesa hè prufundamenti marcata da a duminazioni vichinga, chì si stesi beddu prestu in tutta l'aria sittintriunali di l'Uceanu Atlanticu, ghjittendu ombri è tarrori ancu annantu à u Mari Tarraniu.

Giugrafia

Situata in Nordu Auropa, a Nurvegia cumprendi a parti uccidintali di a Scandinavia. I so costi frastagliati sò impiuti da enormi fiordi è migliaia di isuli chì si stendini par molti chilomitri. A linia di cunfini hè cundivisa incù a Svezia par 1619 km, incù a Finlandia par 727 km è infini à livanti incù a Russia par 196 km. In a Nurvegia si trova u puntu più à nordu di l'Auropa cuntinintali.

Giugrafia fisica

A Nurvegia hè u statu auropeu più sittintriunali, stindendu si insin'à a latitudina di 71°11' induva si trova u prumuntoriu di Knivskjellodden, situatu di pocu più à nordu rispettu à u Capu Nordu. Accupa ancu a parti più uccidintali di a penisula scandinava, stindendu si par circa 1 700 km da nordu à sudu. È travirsata da u chjerchju pulariu articu; par quissa in i zoni sittintriunali si poni ussirvà finomini com'è u soli di mezanotti d'istati è l'aurora buriali d'inguernu. Faci parti di a Rigioni biugiugrafica buriali.

Morfulugia è giulugia

U tarritoriu di a Nurvegia cuntinintali si stendi par 323 802 km² è hè principalamenti muntosu, essendu travirsatu da nordu à sudu da l'Alpi Scandinavi. U puntu più altu hè rapprisintatu da u Galdhøpiggen (2 469 m), situatu in u massicciu di u Jotunheimen; l'altri cimi più alti sò u Glittertind (2 465 m), finu à pocu tempu fà cunsidaratu com'è a vetta maiori, è u Store Skagastølstind (2 403 m).
In a parti miridiunali ci sò molti zoni custieri è pari.

Liatu giulugicamenti à u scudu balticu, u tarritoriu nurvigesu hà una cunfurmazioni chì di ricenti ùn hà ch'è u sullivamentu terziariu è a criazioni di i fiordi, avvinuta in l'ultima fasa di erusioni. A struttura di basa, chì ricodda à eri moltu antichi, hè furmata da un penipianu — vali à dì una superficia di riimpimentu guasi para chì pò divintà pianura (s'è à liveddu di u mari) o essa cunsidarata altupianu — di rocci, annantu à a quali, duranti l'orugenesi caliduniana, si innalzò viulintamenti a catena muntosa chì oghji hè a spina dursali di a penisula scandinava; a stessa catena muntosa hè dinò u locu di nascita di molti fiuma (diretti sii versu l'Uceanu Atlanticu è chì dunqua traversani a Nurvegia, sii versu u Golfu di Botnia è chì traversani cusì a Svezia), è ancu cunfini naturali è pulitichi trà i dui stessi paesi. Inoltri, in u Quaternariu ebbi ancu iniziu l'opara di erusioni è di mudeddamentu di i ghjaciazioni, chì scavàni prufondi vaddi, arrutundàni i rilievi è cunsulidàni a reta fluviali.

In Nurvegia sò friquentissimi l'altipiani, incisi da i vaddi scavati da i ghjacciali; elementu duminanti in u centru-sudu di u paesi, l'altupianu hè guasi assenti in l'estremu nordu. In a zona più sittintriunali (Finnmark) u rilievu cumprendi un unicu vastu altupianu altu da i 300 à i 500 metri, u quali paisaghju hè spuradicamenti intarrottu solu da parechji gruppi cuddinari rari è micca moltu alti. Da quì si sviloppa longu a costa a catena muntosa chì corri versu sudu-punenti è chì traversa tuttu u paesi. A parti centru-miridiunali hè a più elevata è cumprendi ancu parechji ghjacciali oltri i 2000 metri.

In generali u virsanti uccidintali hè rittu è scavatu da vaddi chì tarmineghjani annantu à u mari furmendu i fiordi. U latu internu di i Monti Scandinavi hà inveci un'inclinazioni più dolci.

Ci sò dinò à tutti i latitudini porti è cità beddi riparati com'è Stavanger, Bergen (talmenti prutetta da essa una di i cità nurvigesi più piuviosi è menu nivosi in assulutu), Trondheim, Bodø, Narvik è Tromsø. Infini, di fronti à i costi emerghjini dignalocu, fora di in l'estremu trattu sudu-uriintali, isuli è arcipelaghi com'è Senja è Kvaløya è l'arcipelaghi di i Vesterålen è di l'Isuli Lofoten.

Tarritoriu

Idrugrafia

I fiuma

Carattaristica di i fiuma nurvigesi hè u so corsu, brevi è impituosu à causa di i rilievi. U più longu hè u Glomma (570 km), chì sfocia in l'Oslofjord, mentri altri impurtanti sò u Pasvikelva (145 km) è u Numedalslågen (352 km).

I lava

I lava inveci sò molti numarosi, circa 450 000, di i quali solu 400 parò incù aria supiriori à 5 km². U più grandi di quisti hè u Mjøsà (365 km²), suvitatu da u Røssvatnet (210 km²) è da u Femund (204 km²).

Cascati

Esistini ancu parechji cascati, di i quali a più alta misura 840 metri. Ci sò parechji posti in l'aria circustanti u fiordu di Sogne in u quali si poni ammirà maistosi cascati chì si lampani inghjò da i fianchi ritti di i muntagni. Parechji di sti cascati sò frà i più alti di a Nurvegia. A cascata Vettisfossen à Øvre Årdal hà un disliveddu di 275 metri è hè a cascata prutetta più alta di a Nurvegia. Altri cascati famosi sò Feigumfossen à Luster, Kjosfossen in a Flåmsdalen è Kvinnafossen trà Leikanger è Hella.

Ghjacciali

U ghjacciaiu più grandi hè u Jostedalsbreen, incù una superficia di 487 km².

I costi

L'aspettu più carattaristicu di u tarritoriu nurvigesu hè u stesissimu sviluppu di i so costi: oltri 21 000 km cumprindendu tutti l'isuli. I costi sò moltu frastagliati è intirvaddati da i prufondi inziccaturi di i fiordi.

Clima

U clima di a Nurvegia atlantica è artica, nonustanti a latitudina, hè rilativamenti dolci: quistu grazia à u Currenti di u Golfu, chì partendu da u Messicu veni à riscaldà l'acqui marini di i costi atlantichi rindendu i tampiraturi medii annuali supiriori à u zeru ancu in zoni moltu più à nordu di u Chjerchju Pulariu Articu. Quissa evita a furmazioni di ghjacci marini, favurendu l'attività purtuarii è di pesca. I tampiraturi medii annui di i costi vani da i circa 7-8 °C di a cità di Stavanger à i 3-4 °C di Trondheim, finu à i 2-3 °C di Vadsø. U rinversciu di a midaglia, parò, hè datu da i timpesti chì si formani in mari apartu intornu à l'Islanda, par via di u cuntrastu trà l'aria freta cuntinintali (pruvinenti da Gruinlandia è l'isuli canadesi) è i tepidi acqui di l'uceanu: sti timpesti, chì carrieghjani pricipitazioni abbundanti, sò cumuni soprattuttu duranti u vaghjimu è à l'iniziu di l'inguernu. Duranti l'istati inoltri poni essa ci periodi particularamenti freschi è piuviosi, oltri ch'è incù carattaristichi di spiccata variabilità. A tampiratura media di u mesi di lugliu hè quantunqua supiriori à i 15 °C annantu à tutta a fascia custiera centru-miridiunali finu à a rigioni di Sogn og Fjordane.

Diffarenti hè a situazioni à Oslu, induva l'istati sò tepidi: a tampiratura media di lugliu hè di 17 °C è grazia à i molti ori di luci sò pussibuli tampiraturi massimi vicini à i 30 °C trà ghjugnu è lugliu. Par contru l'inguerni sò freti (circa −5 °C di media à ghjinnaghju) parchì l'effettu mitigadori di u Currenti di u Golfu hè bluccatu da i muntagni: in i mesa più freti si scendi faciuli sottu i −20 °C, è ùn hè micca raru avè minimi intornu à u zeru di maghju è di sittembri. U veru "fretu" inguirnali si scontra in i zoni interni, soprattuttu i contei di Oppland è Finnmark: in quist'ultima hè statu righjistratu u record minimu di tampiratura, −51 °C à Karasjok.

I pricipitazioni sò piuttostu abbundanti nantu à i rigioni atlantichi, spicialamenti in a zona muntosa sudu-uccidintali induv'edda si scaricheghja multissima umidità (annualamenti cadini da 1 500 à 3 000 mm di piova è nevi). Sò menu abbundanti à u nordu, menu dinò in i zoni cultivati è vicini à a capitali, incù circa 600 mm à l'annu. U piccu massimu hè estivu o tardu-estivu in i rigioni più cuntinintali, Oslu cumpresa, mentri nantu à a costa atlantica suduccidintali hè situatu di vaghjimu è anticipeghja sempri di più à misura ch'eddu si codda versu u nordu.

Par quantu possi appariscia stranu, i loca cumuni annantu à u fretu clima nurvigesu ùn sò mancu stampa fundati: eppuri hè veru ch'è a nevi pò impiigà parechju tempu à scioglia si è ch'è ci si poni aspittà pricipitazioni nivosi ancu di aprili o di maghju.

Nonustanti bona parti di a Nurvegia si trovi à nordu di u Chjerchju pulariu Articu, u clima custieri hè di tipu Atlanticu, parchì mitigatu da l'acqui caldi di a Currenti di u Golfu. À l'internu u clima hè di tipu cuntinintali, incù inguerni freti.

Flora è fauna

Nurvegia 
U Lavu Bondhus

A flora nurvigesa hè moltu influinzata da i cundizioni climatichi: un quartu di u tarritoriu hè accupatu da furesti, limitati à i zoni interni sopra i 1000 m di altitudina. À u nordu ci hè a tundra, veni à dì arii furmati da immensi prata arbosi cuparti di nevi d'inguernu è di fiori in a brevi istatina. I pianti tipichi di a zona sudu-uccidintali sò i latifoglii, in particulari quarci, faii, olmi è piobbi.

A fauna hè carattarizata à u nordu da animali com'è a renna, a levra pularia, a volpi è in particulari u lemming, mentri à sudu ci sò cerva, alci, lubbi è orsi. I lava è i fiuma sò ricchi di luzzi, salmona è trutti. In i costi inveci sò prisenti animali molti impurtanti par l'ecunumia nurvigesa: u merluzzu è l'aringa.

Etnia

A maiò parti di l'abitanti sò di etnia nurvigesa, incù forti minuranzi Sami (in a cità di Kautokeino righjunghjini u 70% di l'abitanti) è finlandesi, spicialamenti à u nordu.

Oslu hè u centru pà a miò parti multietnicu di u paesi, induva, oltri à i Lapponi, ci sò immigrati chì pruvenini principalamenti da Pakistan, Sumalia è Iraccu, oltri à i vicini danesi è svidesi. L'immigrati in Nurvegia sò circa 387 000.

Noti

Da vede dinò


Nurvegia  Stati indipendenti di Europa Nurvegia 
Albania - Andorra - Armenia - Austria - Azerbaighjan - Belgica - Bielorussia - Bosnia è Erzegovina - Bulgaria - Cechia - Cipru - Cità di u Vaticanu - Croazia - Danimarca - Estonia - Finlandia - Francia - Georgia - Ghjermania - Grecia - Irlanda - Islanda - Italia - Lettonia- Liechtenstein - Lituania - Lussemburgu - Macedonia di u Nordu - Malta - Moldova - Monacu - Montenegru - Nurvegia - Paesi Bassi - Polonia - Portugallu - Regnu Unitu - Romania - Russia - San Marinu - Serbia - Sluvacchia - Sluvenia - Spagna - Svezia - Sguìzzera - Turchia - Ucraina - Ungheria

Tags:

Nurvegia GiugrafiaNurvegia NotiNurvegia Da vede dinòNurvegiaStatu

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

21 di dicembreAristoteleIslandaNapulione BuonaparteLampugaSan FranciscoTerra (pianeta)GhjaddinaSahara17 di ghjugnuSurrealisimuLingua francese2016SeulSeattle202410 di ghjennaghju19031904YIShowSpeedColumba oenasPortugallu15 d'aostuUruguaiDicembreArgentinaFisicaGabbianu corsuCipru5 di maghjuAustria17 di dicembreAcula marinaGiulio IIElisabetta IIBirmaniaComoriLaura MancinelliStati di a GermaniaDumenicaEcunumiaValeria Bruni TedeschiVolcanuLingua rumenaPiseddu23 di nuvembri5 di ghjugnuSportBelghjuSantiago di u CileCipolla12 di ferraghju18 d'aostuDiu19 di ghjennaghjuCorsicaItaliaSculturaStrumenti musicali di CorsicaGhjuventù indipendentistaFilosofiaLionuZoolugiaLisandru MagnuSofiaChimicaAnatulia🡆 More