A Pieve d'Orezza era una pieve di Castagniccia, in Corsica.
Situata in u "Diquà da i Monti" chì, incù u Capicorsu, equivalia à l'attuale dipartimentu di Cismonte.
L'Orezza facia parte di a diòcesi d'Aleria.
Orezza (si scrivia Oresa in genuvese), era una pieve chì cuntava circa 5000 abitanti versu u 1520. Era una di e pieve chì cumponenu a Castagniccia, rigione di a castagneta chì copre l'anziane pieve d'Orezza, Alisgiani, Vallerustie, Ampugnani, Rustinu, Casaccuni, è parte da e pieve circunvicine.
Orezza si situava trà e pieve di :
U territoriu di a pieve d'Orezza currisponde oghje à u territoriu di e quatordeci cumune di :
Versu 1520, a pieve d' Oreza cuntava circa 5000 abitanti. Cuntava frà i lochi abitati : A Campana, A Ponticaghja, u Fussatu, u Bulianache, u Quella, u Pughjolu, Nucariu, Acqua Fredola, u Zuccarellu, l'Erbaghju, u Petricaghju, u Verallese, Campu Rotundu, Campu Donicu, Siliura, u Pigiale, u Pè d'Orezza, Pozolu, a Casalta, Pianuforte, u Pedelaciore, A Fontana, u Duchelagie, u Satoghju, Patrimoniu, Pastorechia, Stazzone, e Piazzole, u Ghjilardagie, e Francolachie, u Pastinu, Ostu, e Pichjaraghje, Casabona, Marmuriu, u Pogile, Casinegri, u Gallicu, a Casanova, a Penra bona, a Parata, u Poghju, u Pè di Petru, Tramica, u Poghje, Rapaghju, Granaghjole, l'Olmu, Carpinetu, Pusatoghju, Brostecu, l'Incolla, Carchetu, u Surbellu, u Castellu, u Pè d'Albertinu, e Maistragie.
In u 1092 l'arcivescu Daibertus vescu di Pisa hè numinatu da u papa Urbanu II, capu di e 6 diocese corse : Nebbiu, Mariana, Accia, Savone, Aiacciu è Aleria.
In u 1133 Genuva ottene da u papa Innucente II e diocese di Nebbiu, Mariana è Accia, Pisa cunsirvendu Savone, Aiacciu è Aleria.
Dopu à a battaglia navale di Meloria (1284) chì vede a disfatta di i Pisani, Genuva s'impatrunisce di a Corsica.
Annantu à e carte di Corsica editate à u principiu di u seculu XVIII (a scrittura era genuvese), Orezza si scrivia Oresa.
Annantu à quella di u cartugrafu è editore Seuter editata a prima volta in u 1700, omu leghje chì 'ssa rigione chjamata diquà da i monti era occupata da u populu di i Licmini (Licnini) è si truvava in a diocese d'Accia.
Sturicamente, Orezza era a pieve a più ricca è a più pupulata di Corsica.
.
À u seculu XVI, Orezza si truvava in a pruvincia di Bastia, in a cumpetenza di a so ghjuridizione civile.
À u seculu XVI l'organisazione ghjudiziaria in Corsica cumprendia u "Sindicatu", una sorta di tribunale supremu à funzione diverse. Quellu di u Diquà da i monti, era cumpostu da "sindachi" : dui Genuvesi è in più sei membri Corsi eletti à raghjone di dui per terziere ; a so cumpitenza si stendia à e ghjuridizione di Bastia, Corti è Aleria.
« Ma omu ùn tarda micca à cancellà i sindachi insulari, di sorta chì prestu i ripprisintanti di Genuva potinu soli fà parte di u Sindicatu. » |
À u principiu di u seculu XVIII a pieve d'Orezza cumprendia i seguenti lochi abitati:
« Tramica con 4 cità 299. Piazzale con 2. 275. Piè della Croce 374. Rapagio, e Grana : 156. Erbagio 163. Parata 115. Querrino 110. Pastorecchia 98. Fontana 57. Bustico, l'Incolla125. Carpinetu con 3 cità 319. Piè di Opartino 168. Uerdese, e Fossato 222. Nocaria 84. Campodenico 85. Stazzona 165. Piè d'Orezza 213. Carchetu, Castellu, e Sorbellu 441. Campana, è Casanova 163 » |
Francescu Maria Accinelli in A storia di a Corsica vista da un Genuvese di u seculu XVIII - Trascrizzione d'un manuscrittu di Genuva - ADECEC Cervioni è l'Assuciazione FRANCISCORSA Bastia 1974.
Annantu à a Carta di l'Isola di Corsica, di Dumenicu Policardi (1769), Orezza si situeghja in a pruvincia d'Accia.
A pieve d'Orezza diventa in u 1789, u cantone di Pedicroce. In u 1954, u cantone di Pedicroce era cumpostu incù e cumune di Brusticu, Campana, Carchetu, Carpinetu, Monacia-d'Orezza, Nucariu, Parata, Piazzole, Pedicroce, Pedipartinu, Pede'Orezza, Rapaghju, Stazzona, Valle-d'Orezza è Verdèse. In u 1973, aduniscerà incù l'anzianu cantone di Valle di Alisgiani per furmà u nuvellu cantone di Orezza-Alesani.
À u seculu XVI, Orezza rilivava di l'auturità di u vescu d'Aleria in residenza in Cervione.
A pieve d'Orezza si situeghja in a diocese d'Aleria, Bastia, Aleria, Aiacciu, Nebbiu, Savone.
Per causa d'insicurezza annantu à a costa induve i Barbareschi effittuavanu frequente razzie, u vescu d'Aleria stava in Cervione induve a chjesa San Teramu hè stata una cattidrale da 1558 à 1789, sia sin'à a Rivoluzione francese.
A chjesa pievana, o pievania d'Orezza era dedicata à Santu Petru è Santu Paulu è situata in Pedicroce d'appressu à G. Moracchini-Mazel . Ùn ferma più nunda di l'antica chjesa, chì hè stata distrutta è ricustruita nant'à u locu di a chjesa attuale di Pedicroce. A chjesa muderna hè datata di u 1691 è classificata Munimentu storicu in u 1976 chì hè stata aggrandita è mudificata.
E Pieve di Corsica |
A Costa Aiacciu Aleria Algaiola (pieve) Alisgiani Ampugnani Aregnu Avretu Boziu Brandu Bunifaziu Caccia Calvi Campulori Canale Canari Carbini Casaccuni Casinca Castellu Cavru Celavu Cinarca Cruzinu Cursa Custera Cuvasina Falasorma Ghjunsani Ghjuvellina Istria Lota Luri Marana Mizana Moriani Niolu Nonza Oletta Olmia Orezza Ortu Ostriconi Patrimoniu Pinu Portivechju Rogna Rosulu Rustinu Sant'Andria Santu Petru San Quilicu Sartè Scupamena Serra Seve Infora Seve Ingrentu Sia Sorru Inghjò Sorru Insù Talavu Talcini Tallà Tavagna Tuani Urnanu Valincu (pieve) Vallerustie Vechju (pieve) Venacu Verde Vighjanu |
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Orezza, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.