Aleria

Aleria hè una cumuna di u dipartimentu di a Corsica suprana.

Aleria
Aleria
Dipartimentu Corsica suprana
Còdice pustale 20270
Circundariu Corti
Cantone Moita è Verde
Merre Anghjulu Fraticelli
Pieve {{{pieve}}}
Latitùdine {{{lat}}} N
Longitùdine {{{long}}} E
Altitùdine media 10 m
massimale 102 m
minimale 0 m
Pupulazione 2245 ab. (2015)
Nome di l'abitanti {{{nomab}}}
Àrea {{{sup}}} km²

Geografia

Aleria 
U Caterraghju

Aleria hè situata in u centru maiore di a parte centrale di a costa urientale di l'isula. Si trova circa à metà strada trà Bastia è Portivechju, in una zona di pianura à a foce di u fiume Tavignanu, secondu di a Corsica.

Storia

In u 565 a.C. i coloni grechi focei fundonu quì un emporiu cù lu nome di Alalia (Ἀλαλίη in grecu anticu) .

A parte da u 546 a.C., dopu à a cunquista di a Lidia è di a Ionia da parte di Ciru u Grande, l'emporiu fù incrementatu da a ghjunta di i Focei profughi da à cità ionica.

Siguendu Erodotu, a cità vene subitu in cuntrastu cù l'Etruschi è i Cartaghjinesi chì si cunfederonu per attaccà la.

A guerra si cumpiì cù à Battaglia di Alalia avvenuta, trà u 540 a.C. è u 535 a.C., in l'acque di a cità è duve a flotta focea, cù e so 60 pentecontere, frunteghjaronu una flotta di dimensione doppie.
In a battaglia navale i Focei riuscinu à respinghje i nemichi subendu però grave perdite: quaranta di e so navi eranu distrutte. E rimanente, danneghjate in i rostri, ùn eranu micca utilizabile per à guerra.
L'esitu di a guerra li cunvinse à abbandunà a cità per dirighje si versu l'Italia meridiunale, duve fundonu Elea.
Da 'ssu mumentu à Corsica passò sottu u cuntrollu cartaghjinese è etruscu.

In u 259 a. C., durante à prima guerra punica, vene uccupata da i Rumani è cambiò u nome in Aleria.
Sottu Augustu diventa capilocu di l'isula ghjugnendu à avè circa 20.000 abitanti.

U cristianesimu arrivò intornu à u 60 d.C. Vi fu martirizata Santa Devota, patrona di u Principatu di Monacu versu u IIIu seculu. L'uccupazione vandala fù l'iniziu di u decadimentu di Aleria finch'è i Saraceni ùn la distrussenu cumpletamente.

U colpu di grazia arrivò cù l'impadulamentu di u portu è a ghjunta di a malaria chì custrinse l'abitanti à migrà versu l'internu. Intornu à u 1240 Aleria fu assughjettata à a Repubblica Marinara di Pisa, finch'è ùn divente ghjenuvese dopu à a scunfitta pisana à a Meloria in u 1284. In u 1572 i ghjenuvesi custruirunu u forte di Mantra à presidiu di a foce di u Tavignanu è ci mandarunu abitanti di u locu. In u 1840 fù u scrittore francese Prosper Mérimée à scopre i resti di l'antica cità. In u 1920 cuminciònu i primi scavi veri è propri.

Avvenimenti recenti

U 21 d'aostu 1975, una decina di omi, cù l'aiutu di u duttore naziunalista di Corti Edmond Simeoni entronu è occuponu a casa colonica Depeille di un viticultore di Aleria di urighjine pedi neru, suspettatu d'esse mischjatu in unu scandalu finanziariu. U capu di l'Azione reghjunalista Corsa (ARC) fece cunnosce e raghjoni di l'uccupazione: <> U cumunicatu di l'indipendentisti di u 21 aostu 1975 in francese: <>

U CRS (Compagnie républicaine de sécurité) è 1200 gendarmi circundarunu l'edificiu, cù l'appoghju di blindati è di elicotteri fermandu in attesa di riceve l'ordine d'assale la.

Venneri 22 aostu fù dumandatu à l'uccupanti di a casa colonica Depeille d'arrende si ma, dopu à una sparatoria chì fece due morti trà i gendarmi è un feritu grave trà li manifestanti fora da à casa colonica, venne datu l'ordine. Ghjunsenu novi rinforzi cù l'elicotteri è a folla pruvò di furzà i blocchi di a pulizia, cantandu l'innu corsu è incindandu i resti di a casa colonica è di e cantine cunfinanti. Per tutta a notte Bastia fù teatru di feroci scontri trà manifestanti indipendentisti è gendarmi.

L'ARC si dissolse u 27 aostu è questu pruvocò novi scontri à Bastia, chì si cunclusenu cù un mortu è parechji feriti trà i giandarmi mandati da a Francia cuntinentale.

U dramma di Aleria purtò à a luce u prublema di a ghjestione di e finanze è di a pulitica lucale, è purtò à un boicuttaghju di i vini corsi. Si parla di questu mumentu di a storia corsa come "I tre minuti chì sveglionu a Corsica" fendu ne risorghje u naziunalismu.

Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino

Aleria 
U forte di Matra

U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino stà in forte di Matra.

Uni pochi d'ogetti esposti :

Altri monumenti

Aleria 
San'Marcellu
  • Chjesa di San'marcellu chjesa custruita in u 1462 di i ghjenuvesi nantu i resti di u domu custruitu da i pisani nantu à i resti di un edificiu di u IVu seculu.
  • Forte di Matra di fronte à a chjesa, custruitu in u 1572 da i ghjenuvesi. In u forte hè allestitu u Museu dipartimentale d'archeologia Jérôme Carcopino duve si trovanu i resti di a necropuli prerumana è di a cità rumana, cuntene e iputese di l'insediamentu, ceramiche attiche è etrusche, utensili.
  • Santa Laurina in un'ansa di u Tavignanu, si trova un edificiu à pianta basilicale in mattone è petra grezza di u IIIu sec., forse un edificiu termale.

Merri

  • 2008 - 2014 : Anghjulu Fraticelli, UMP

Citazione

Accade chì Aleria fussi mintuvata in a litteratura è a cultura corsa. Per esempiu in i pruverbii:

  • Aleria, Aleria, chì nun ammazza, vituperia.
  • Aleria, di punta à Roma, i vechji tomba è i zitelli doma.
  • Tana ricca, Aleria bella.

Referenze

Bibliografia

  • Erodotu, Storie (1.163.1) è seguenti.
  • Stillwell, Richard, The Princeton Encyclopedia of Classical Sites, (Editors: Richard Stillwell, William L. MacDonald and Marian Holland McAllister) (1976) ISBN 0-691-03542-3  
  • Saravelli-Retali, F. A vita in Corsica à traversu pruverbii è detti, 1976, Don Bosco.

Ligami

Da vede dinù

Aleria  E cumune di Cismonte Aleria 

A Casalta d'Ampugnani - A Costa - A Croce - A Crucichja - A Mazzola - A Munacia d'Orezza - A Nuvale - A Parata - A Penta di Casinca - A Penta è Acquatella - A Petra Curbara - A Petra Serena - A Petra di Verde - A Pieve - A Porta - A Sarra di Fiumorbu - A Stazzona - A Vallica - A Venzulà - A Vulpaiola - Aghjone - Aiti - Alandu - Albertacce - Aleria - Algaghjola - Altiani - Alzi - Ampriani - Antisanti - Aregnu - Ascu - Avapessa - Barbaghju - Barghjana - Bargudè - Barrettali - Bastìa - Bigornu - Biguglia - Bisinchi - Brandu - Bustanicu - Cagnanu - Calacuccia - Calenzana - Calvi - Cambia - Campana - Campi - Campile - Campitellu - Canale di Verde - Canari - Canavaghja - Carchetu è Brusticu - Carpinetu - Carticasi - Casabianca - Casamacciuli - Casanova - Casevechje - Castellu di Rustinu - Castifau - Castiglione - Castineta - Castirla - Centuri - Cervioni - Chisà - Chjatra - Corbara - Corscia - Corti - E Muracciole - E Piazzole - E Valle d'Alisgiani - E Valle d'Orezza - E Valle di Campoloru - E Valle di Rostinu - E Ville di Parasu - E Ville di Petrabugnu - Erbaghjolu - Erone - Ersa - Felge - Ferringule - Ficaghja - Fughjuchja - Furiani - Galeria - Gavignanu - Ghisoni - Ghisunaccia - Ghjucatoghju - Ghjuncaghju - I Cateri - I Perelli - I Piazzali - I Prunelli di Casacconi - I Prunelli di Fiumorbu - L'Isulacciu di Fiumorbu - L'Olmu - L'Ortale - Lama - Lanu - Lavatoghju - Lentu - Linguizzetta - Lìsula - Loretu di Casinca - Lozzi - Lucciana - Lumiu - Luri - Matra - Meria - Merusaglia - Moita - Moltifau - Montegrossu - Muratu - Mursiglia - Muru - Nessa - Nonza - Nucariu - Nuceta - Nuvella - Ochjatana - Ogliastru - Olcani - Oletta - Olmeta di Capicorsu - Olmeta di Tuda - Olmi è Cappella - Omessa - Ortiporiu - Palasca - Pancheraccia - Patrimoniu - Pedicorti di Gaghju - Pedicroce - Pedigrisgiu - Pedipartinu - Peru è Casevechje - Petralba - Pianu - Pigna - Pinu - Pioghjola - Piupetta - Porri - Quercitellu - Rapaghju - Rapale - Riventosa - Ruglianu - Rusiu - Ruspigliani - Rutali - San Damianu - San Fiurenzu - San Gavinu d'Ampugnani - San Gavinu di Fiumorbu - San Gavinu di Tenda - San Ghjulianu - San Ghjuvanni di Moriani - San Lurenzu - San Martinu di Lota - San Niculaiu - Sant' Andria di Boziu - Sant' Andria di u Cutone - Sant' Antoninu - Santa Lucia di Mercuriu - Santa Lucia di Moriani - Santa Maria di Lota - Santa Maria di u Poghju - Santa Riparata di Balagna - Santa Riparata di Moriani - Santu Petru di Tenda - Santu Petru di Venacu - Scata - Scolca - Sermanu - Siscu - Sorbu è Occagnanu - Soriu - Soveria - Speloncatu - Tagliu è Isolacciu - Talasani - Tallone - Tarranu - Tocchisi - Tominu - Tralonca - U Borgu - U Castellà di Casinca - U Castellà di Mercuriu - U Favalellu - U Felicetu - U Lugu di Nazza - U Monte - U Mucale - U Munticellu - U Musuleu - U Ped'Orezza - U Petricaghju d'Alisgiani - U Petrosu - U Pianellu - U Poghju di Nazza - U Poghju d'Oletta - U Poghju di Vènacu - U Poghju è Marinacciu - U Poghju è Mezzana - U Pratu di Ghjuvellina - U Prunu - U Pulverosu - U Salgetu - U Serraghju - U Silvarecciu - U Sulaghju - U Vescuvatu - Upulasca - Urtaca - Vallecalle - Velone è Ornetu - Verdese - Vignale - Vintìsari - Vivariu - Vizzani - Zàlana - Ziglia - Zùani

Tags:

Aleria GeografiaAleria StoriaAleria Avvenimenti recentiAleria Museu dipartimentale darcheologia Ghjilormu CarcopinoAleria Altri monumentiAleria MerriAleria CitazioneAleria ReferenzeAleria BibliografiaAleria LigamiAleria Da vede dinùAleriaCorsicaCumunaDipartimentu

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

2 di ghjennaghju27 di dicembreIsula di PasquaLingua francese15 d'aprile12 di ghjennaghjuUgandaGrandi Muraglia ChinesaSofiaLisandriaPallòSoliPagina maestraAmburguPaesi Bassi2018Mandulinu29 di marzuGabbianu di u Caspiu16 di ferraghjuIndunesiaBoruLingua talianaCipruSaluteTunisiaFiurenzaBiolugiaArgentuVeneziaBrunei2020Mari TarraniuCristianisimuLingua rumena6 d'aprileEcunumia7 d'aprileSalvador DalíAprileEstoniaStoccolmaCirruVolcanuMozambicuCharles AznavourFisica17 di dicembre5 di dicembreMontana20 di dicembreVennariLingua daneseSaharaAteniArteSeulEducazioniChinaLondra9 di settembreGhjattuCustellazioneWikiBosnia è ErzegovinaSaremu soli... o pattunate1 di maghjuCaracasJack Nicholson24 d'aprileBielorussia24 di ghjennaghju🡆 More