Eritrea

Ł'Eritrea (en tigrìn Ērtrā) ła xe no Stato de l'Africa Oriental, che xe trova ne ła parte setentrionàl deł Corno d'Africa.

Eritrea Eritrea
دولة إريتريا (ar)
إريتريا (ar)
ኤርትራ (ti) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoErtra, Ertra, Ertra Cànbia el vałor in Wikidata


EpònemoMar Roso Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

15°29′N 38°15′E / 15.483333°N 38.25°E15.483333; 38.25Coordinae: 15°29′N 38°15′E / 15.483333°N 38.25°E15.483333; 38.25

ContinenteAfrica

CapitałeEritrea  Asmara Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe3 497 000 (2019) Cànbia el vałor in Wikidata
Eritrea3 497 000 (2019)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960)
Densità29,74 hab./km²
Demònemoeritrea, eritree, eritrei, eritreo   Edit this at Wikidata
Idiomatigrin (de facto)
àrabo (de facto)
inglezo (de facto) Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita65,092 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
Eritrea0,456 (2015)
Taso de suicìdio7,9 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
Eritrea−0,2 (2015)
Putełi no scołarizai968 035 (2015) Cànbia el vałor in Wikidata
Eritrea67 190 (2014)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea117 600 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoSoira (3 018 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoLake Kulul (en) Traduzi (−75 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Dati istòreghi
Dì festivo
Organizasion pułìtega
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe Cànbia el vałor in Wikidata
Presidenti de l'Eritrea Cànbia el vałor in WikidataIsaias Afewerki (it) Traduzi (1993) Cànbia el vałor in Wikidata
Presidenti de l'Eritrea Cànbia el vałor in WikidataIsaias Afewerki (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

2.15/10

   

Menbro de
Economia
Ìndaze de desviłupamento oman0,492 Cànbia el vałor in Wikidata (2021 Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedanakfa eritreo Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca de Eritrea Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion7 % Cànbia el vałor in Wikidata
Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1ER Cànbia el vałor in Wikidata ERI Cànbia el vałor in Wikidata 232 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionER Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.er
Prefiso tełefònego+291 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega

Sito webshabait.com… Cànbia el vałor in Wikidata








 

                                       MusicBrainz: 2005d841-29df-3445-8b5c-c981de756bd3 

Ł'est el nordest deł paéxe gàno na łonga łinea de costa sul mar Roso, diretamente de fronte a ł'Arabia Saudia e a ło Yemen.

Etimołozia

El nome Eritrea vien dal greco eritros, che vol dir "roso".
El nome del Mar Roso l’è pasá al paexe quando i italiani ga ciamá la colonia Eritrea.

Zeografia

Eritrea  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de l'Eritrea.

L’Eritrea xe on paexe seco, co precipitazioni scarse.
I altipiani xe fredi e co piova pi frequente.

Storia

Eritrea  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de l'Eritrea.

Antighità

L’Eritrea xe sempre stá parte de i regni etiopici dal VIII secolo a.C. fin a la conquista islamica del VII secolo d.C..

En tel 1557, i otomani ga conquistá i porti de Massaua e Arqiqo, e ga lasá la conquista de le tere de l’interno a grupi de coloni egiziani.
Co la fin de la presenza egiziana in Sudan, l’Etiopia sa tolto i distreti de la pianura che gavea perso na olta.

Modernità

I Italiani xe rivá in Eritrea co de le compagnie comerciali che ga comprá i porti da i otomani. El armador Raffaele Rubattino de Genova ga comprá la baia de Assab inte el 1870.
Ł'Eritrea xe divegnua ofiçialmente cołonia itałiana el 1 genaro 1880. El governo italiano comprò a so volta el porto de Assab da Rubattino inte el 1882. Inte el 1885 xe la olta de Masaua. En tel 1890, tuta l’Eritrea xera italiana.
L’Italia ga costruio strade, ponti, la ferovia Masaua-Asmara e altre infrastruture importanti. Tanti coloni italiani ga costruio novi quartieri in Asmara e svilupá l’agricoltura.

Co la seconda guera mondiale, l’Italia ga perso el control su l’Eritrea, che xe stà dichiarà protetorato inglexe fin al 1952.
En tel 1952, l’ONU ga restituio l’Eritrea a l’Etiopia.

Inte el 1961 el Fronte de Liberasion Eritreo (FLE) ga scominsiá la guerilia.

Indipendensa

Ł'atuałe Stato deł'Eritrea guadagnò l'indipendensa da ł'Etiopia dopo na guera de trent'ani, conbatuta intrà el 1961 el 1991.

L’indipendenza rivò inte el 1993.

On fronte de guera de confin co l’Etiopia sa riaverto in tel 1998 e ghe oncora tension tra i do paexi.

El Presidente Afeworki no pol perdonar a la Ceza de verghe parlá apertamente de i problemi del paexe e de la militarizasion forzada : el governo de l'Eritrea ga arestá el patriarca ortodoxo Antonios in inte el 2006 e lo ga sostituio co on laico; el ga anca prová a far lo steso co la Ceza catolega, sensa riusirghe; in tel novembre 2007, el governo el ga espulso 15 misionari stranieri e tentá n'altra olta de nasionalizar tute le propietá de la cexa.

Oservatori internasionali e i militari de l'ONU che controla la frontiera co l'Etiopia i ga paura che l'Eritrea la tentará n'altra guera par rivendicar i tereni in man a l'Etiopia.

Zeografia połitega

Ła costitusiòn, adotata inte el 1997, sancixe un regime de repùblica presidensiàl con parlamento monocamerałe; tutavia el proceso de ratifica de ła carta costitusional s'a interoto da quando, neł 1998, łe ostiłita co ł'Etiopia xe scominciá n'antra volta.

La cavedal xe Asmara.

Popolasion

L'Eritrea ła xe no Stato multiłéngue e multiculturàl.

Etnie

In Ertitrea abita nove grùpi etnici: i tigrigna (50%) e i tigrè (40%) xe i do grupi pi grosi.
El resto della popolasion xe de etnia nara, kumana, afar, bilen, rashaida, hidareb e saho.

Religione

La popolasion xe divisa tra cristianéximo (cexa ortodoxa oriental) e islamismo (sunita).

Łéngue

L'Eritrea no gà na łéngua ofiçiałe.
Neł paéxe son utilixà quatro łéngue: el tigrino, l'arabo, el itałiàn e l'inglexe.

Economia

La majoria de la gente vive soto el livel de povertá.

L’Eritrea xe on paexe agricolo. L’agricoltura no xe bona de sostener la popolasion, specialmente inte i ani de sicitá.
L’ativitá mineraria, vivace durante el tempo colonial, no l’è de alcuna importansa ancò.

Le industrie se cata a Asmara.

Gałeria de someje

Note


Altri projeti


Cołegamenti forèsti






Controło de autoritàVIAF (EN152381756 · ISNI (EN0000 0001 2186 9846 · LCCN (ENn93074182 · GND (DE4015278-9 · BNF (FRcb153231730 (data) · BNE (ESXX451117 (data) · NDL (ENJA00577628 · WorldCat Identities (ENn93-074182

Tags:

Eritrea EtimołoziaEritrea ZeografiaEritrea StoriaEritrea Zeografia połitegaEritrea PopolasionEritrea EconomiaEritrea Gałeria de somejeEritrea NoteEritrea Altri projetiEritrea Cołegamenti forèstiEritreaCorno d'AfricaEtiopiaGibutiSudanÀfrica

🔥 Trending searches on Wiki Vèneto:

JaponŁéngua ocitana6 de majoRepùblega Popołare CinezeDesvresSlovèniaRenoCarles PuigdemontPartio pułìtegoCSSAgro PontinEoropaMonfalconOrganizasion mondiałe de ła sanitàMontemaranoURLLos AngelesTranspadana ferarezaYanka Kupala1984Mediaset Extra1754Apple Inc.Guera del VietnamWorldCat27 de zugnoDomicellaŁéngua corsaIslamPhylumIdrògenoChiłòmetroLigny-sur-CancheZermània1650Seso orałeEverestŁéngoa furlanaBibiaPołézineAstanaCarifeVersols-et-LapeyreAlbert EinsteinGorisiaThe New York TimesPołèzeneXIV secolo4381644entozŁéngua sardegnołaOderso7 de novenbreNiloDow JonesISO 639Altipian dei Sete Comuni9 de febraro20071965Friułi-Venèsia JùliaInfarto miocàrdego acutoOjibwayMediaWikiSenlis🡆 More