Kiev: Capitala și cel mai mare oraș a Ucrainei

În 2003, orașul număra 2.642.486 de locuitori înregistrați oficial, deși numărul mare de migranți neînregistrați aduce acest număr la aproape 3 milioane. Administrativ, Kievul este municipiu subordonat nivelului național și nu aparține de Regiunea Kiev. Orașul este un important centru industrial, științific și cultural al Europei de Est. Kiev are o infrastructură extensivă, deși destul de veche, luând în considerare puternicul declin economic al Ucrainei în anii 1990. Există, totuși, un sistem foarte dezvoltat de transport în comun, incluzând un sistem de metrou – Metroul din Kiev.

Kiev
Київ
—  Oraș sub administrație națională  —
Drapel Stemă
Kiev Kiev (Ucraina) Poziția geografică
Coordonate:  ({{PAGENAME}}) / 
Țară	Ucraina
Cod KOATUU	8000000000
Atestare	482 d.Hr.
Numit după	Kîi, Șcek și Horiv[*]​
Guvernare
- Primar	Vitali Kliciko (Solidaritate Europeană[*]​, 25 mai 2014)
Suprafață
- Total	847,66 km²
Altitudine	179 m.d.m.
Populație (2020)
- Total	2.964.448 locuitori
- Densitate	847,66 loc./km²
Fus orar	Ora Europei de Est
Cod poștal	01xxx-04xxx
Prefix telefonic	+380 44
Localități înfrățite
- 77 orașe înfrățite	listă
Prezență online
https://kyivcity.gov.ua/ OpenStreetMap relation
Poziția localității Kiev
Modifică date / text

Se spune că numele orașului este derivat din numele lui Kîi, unul dintre cei patru fondatori legendari. În timpul istoriei sale, Kiev, unul dintre cele mai vechi orașe din Europa de Est, a trecut prin mai multe stadii de proeminență și obscuritate. Orașul a existat probabil ca centru comercial de prin secolul 5. Așezare slavă aflată pe drumul comercial dintre Scandinavia și Constantinopol, Kievul a plătit tribut hazarilor, până când a fost capturat de varegi (vikingi) la mijlocul secolului 9. Sub conducere varegă, orașul a devenit capitala Rusiei Kievene, primul stat slav de est. Distrus complet în timpul invaziilor mongole din 1240, orașul a pierdut mult din influența sa în secolele care au urmat. A fost capitală provincială de importanță marginală la periferia teritoriilor controlate de puternicii vecini, întâi de Lituania, apoi de Polonia și Rusia.

Orașul a prosperat din nou în timpul Revoluției Industriale din Imperiul Rus de la sfârșitul secolului 19. În 1918, după ce Republica Națională Ucraineană și-a declarat independența de Rusia Sovietică, Kievul a devenit capitala acesteia. Începând cu 1921, Kievul a fost oraș al Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene, care a fost proclamată de Armata Roșie, și, din 1934, Kievul a fost capitala acesteia. Orașul a fost aproape complet ruinat în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, dar și-a revenit rapid în anii postbelici, rămânând al treilea cel mai mare oraș din Uniunea Sovietică.

În urma căderii Uniunii Sovietice și a obținerii independenței Ucrainei în 1991, Kiev a rămas capitala Ucrainei și a avut parte de un aflux constant de migranți etnici ucraineni din alte regiuni ale țării. În timpul transformării țării într-o economie de piață și democrație reprezentativă, Kiev a continuat să fie cel mai mare și mai bogat oraș al Ucrainei. Producția sa industrială dependentă de armament a căzut după colapsul sovietic, fapt ce a afectat știința și tehnologia, dar noi sectoare ale economiei precum serviciile și finanțele au facilitat creșterea Kievul în ce privește salariile și investițiile, precum și furnizarea continuă de fonduri pentru dezvoltarea spațiului locativ și a infrastructurii urbane. Kiev s-a manifestat ca cea mai pro-occidentală regiune a Ucrainei; partidele care susținut integrarea în Uniunea Europeană domină la alegeri în Kiev.

Istoria apartenenței statale  

  Ucraina 1991–
  URSS 1943–1991
  Reichskomisariatul Ucraina 1941–1943
  URSS 1923–1941
  RSS Ucraineană 1919–1923
  Republica Populară Ucraineană 1918–1919
  Statul Ucrainean 1918
  Republica Rusă 1917
  Imperiul Rus 1721–1917
  Țaratul Rusiei 1654–1721
  Uniunea Polono-Lituaniană 1569–1654
  Marele Ducat al Lituaniei 1320–1569
  Hoarda de Aur 1240–1320
Rusia Kieveană 882 d.Hr.–1240

Prima atestare scrisă a Kievului datează din 482. Kievul a avut o populație numeroasă încă din sec. IX, fiind avantajat de Nipru, care a reprezentat o arteră comercială importantă cu vestul și cu estul.

Începând din secolul al IX-lea, timp de un secol, Kievul a jucat un rol important în nobilimea varegilor, iar în 968 triburile pecenegilor atacă și distrug orașul.

Cel care a influențat mult evoluția orașului a fost Vladimir I (958-1015), care a extins orașul și a pus bazele structurii sale urbanistice. Tot el a oferit supușilor săi ortodoxia bizantină ca religie de stat. Kievul a devenit centrul religios al statului rus, în principal, datorită clădirilor sale sacre: Catedrala Sfânta Sofia, Catedrala Sf. Vladimir, Mănăstirea Lavra Pecerska (întemeiată în 1051, cea mai veche mănăstire rusească). Din Kiev a început creștinarea Rusiei și răspândirea culturii bizantine. Ultimul mitropolit grec a fost Isidor de Kiev.

Între 1569 și 1667 Kievul a aparținut Poloniei. În secolele XIX și XX viața orașului a fost dominată militar și ecleziastic de Imperiul Rus.

Clima este temperat-continentală. Temperatura medie anuală este de -8 grade Celsius în ianuarie, și de +15 grade în iulie. Precipitațiile medii anuale sunt de 600 mm/an.

 

Componența lingvistică a orașului Kiev

     Ucraineană (72,15%)

     Rusă (25,27%)

     Alte limbi (0,22%)

Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Kiev era vorbitoare de ucraineană (72,15%), existând în minoritate și vorbitori de rusă (25,27%).

Din punct de vedere economic, Kiev a realizat 17,8% din produsul intern brut al Ucrainei, în anul 2008 fiind pe primul loc, iar nivelul PIB/locuitor este de peste trei ori mai ridicat decât media națională.

• Alexander von Bunge (1803 - 1890), botanist;
• Tatiana Afanasieva (1876 - 1964), matematician;
• Mihail Bulgakov (1891 – 1940), scriitor;
• Ilia Ehrenburg (1891 - 1967), scriitor;
• André Grabar (1896 – 1990), istoric de artă;
• Vladimir Horowitz (1903 - 1989), pianist;
• Serge Lifar (1905 – 1986), coregraf;
• Milton Horn (1906 – 1995), sculptor;
• Eugeniusz Horbaczewski (1917 – 1944), pilot de aviație militară;
• Leonid Bronevoi (1928 – 2017), actor;
• Oleg Blohin (n. 1952), fotbalist;
• Viktor Kaspruk (n. 1955), jurnalist;
• Katia Petrovskaia (n. 1970), scriitoare;
• Eugenia Ciuprina (n. 1971), scriitoare;
• Milla Jovovich (n. 1975); actriță, designer de modă;
• Jan Koum (n. 1976), om de afaceri;
• Ana Layevska (n. 1982), actriță;
• Katerina Kuhar (n. 1982), balerină;
• Elena Baltacha (1983 – 2014); jucătoare de tenis;
• Sonia Koșkina (n. 1985), jurnalistă;
• Iulian Boiko (n. 2005), jucător de snooker.

Kievul este înfrățit cu orașele:

 

•  
  Catedrala „Sfântul Mihail”
•  
  Poarta de Aur
•  
  Catedrala „Sfânta Sofia”
•  
  Banca Națională a Ucrainei
•  
  Palatul Prezidențial
•  
  Ministerul Afacerilor Externe
•  
  Palatul „Marîiinskîi”
•  
  Logo-ul actual al orașului Kiev

• Universitatea Na?ionala Medicala numit dupa Bogomoltsya
• Kiev, intre slava trecutului si gloria viitorului, 9 iunie 2008, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
• Orașul în care a început creștinarea Rusiei Arhivat în 28 februarie 2014, la Wayback Machine., 21 septembrie 2011, Eugenia Golub, Ziarul Lumina
• Kiev – la doi pași de noi, 31 octombrie 2012, Cezar Dumitru, Descoperă - Travel
• Kyiv Plus

 

Wiki Commons conține materiale multimedia legate de Kiev

	Ucraina --- Ucraineni -- Limba ucraineană v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal