Łéngoa Swahili

Łéngoa Swahili Dezanbìgua – "Sta voxe la parla de la łéngua swahili." ła remanda cuà. Se te serchi ła cultura de la costa africana, védarse cultura swahili

El swahili el xe na łéngua africana de origine bantu. La xe nata a Lamu, in Kenya. La gramàtega del swahili la xe tipicamente bantu: tute le parole le apartien a na clase e bixogna coniugarle rispeto al sogeto e anca a l'ojeto. El vocabolario swahili el xe metà de origine bantu, e metà de origine araba. El swahili el se parla in Kenya, Tanzania, Uganda, Isole Comore, Congo Oriental e Mozambico del Nord. El swahili ze la łéngua franca de l’Africa de l’est e l’unica łéngua africana usa’ da l’Union Africana.

Infobox de Łéngua Łéngoa swahili
Kiswahili e كِسْوَحِيلِ Cànbia el vałor in Wikidata
Łéngoa Swahili
Cànbia el vałor in Wikidata
Nome locaƚeKiswahili
Tipomacrołéngua, łéngua naturałe e łéngua viva Cànbia el vałor in Wikidata
Parlà inTanzania, Kenya, Uganda, Ruanda, Burundi, Congo (RDC), Somalia, Comore (incluso Mayotte), Mozambico, Malawi, Oman.
Autòctono deCultura swahili Cànbia el vałor in Wikidata
Parlanti
TotałePrima łéngua: ~5 milioni
Seconda łéngua: ~50-75 milioni (2012 Cànbia el vałor in Wikidata)
Clasifega-
Caratarìsteghe
Scrituraalfabeto latin e Swahili Ajami
Clasifegasion lenguìstega
łéngua umana
łéngue nizero-congołezi
łéngue atlàntego-congołezi
łéngue Volta-Congo
łéngue Benue-Congo
łéngue bantòidi
łéngue bantoidezi meridionałi
łéngue bantuezi
łéngue bantu orientałi
łéngue bantuane nororientałi
łéngue bantu nororientałi de ła costa
łéngue sabaki Cànbia el vałor in Wikidata
Statuto ofisałe
Lengua ofisałe inTanzania, Kenya, Uganda
Regoƚà daBaraza la Kiswahili la Taifa (Tanzania)
Còdazi
ISO 639-1sw
ISO 639-2swa
ISO 639-3swa
SILSWA
Glottologswah1254 Cànbia el vałor in Wikidata
Linguasphere99-AUS-m Cànbia el vałor in Wikidata
Ethnologueswa Cànbia el vałor in Wikidata
ASCL9211 Cànbia el vałor in Wikidata
IETFsw Cànbia el vałor in Wikidata
Toco in lengua
Declarasion Universaƚe dei Deriti de l'Omo, art. 1
Watu wote wamezaliwa huru, hadhi na haki zao ni sawa. Wote wamejaliwa akili na dhamiri, hivyo yapasa watendeane kindugu.
Destribusion zeogràfega
Mapa de la difusion de la łéngua swahili
Mapa de la difusion de la łéngua swahili

Le clasi

Tute le parole xe mese dentro na clase. Ghe xe quindese clasi.

Clase M/WA (M xe el prefixo al singolar, WA el prefiso al plural). En sta’ clase ghe omeni, animai e coxe animade. Par esempio mtu – l’omo o n’omo; watu – i omeni, xe composti da la raixa tu (omo, parsona) e el prefixo singolar o plural.

Clase M/MI. En sta’ clase ghe xe nomi de piante (Miti – albari), e de roba viva ma che xe inanimada (mwito bosco).

Clase Ki/Vi. En sta clase ghe robe fate da l’omo (Kiti – Viti carega – careghe), łéngue (Kiswahili; Kiitaliano; Kiingereza) e parole che vien da altre łéngue.

Clase Ji/Ma. En sta clase ghe organi (jicho – macho ocio – oci), cose vive (yai – mayai ovo – ovi) e roba che da vita (maji acqua).

Clase N/N En sta clase ghe sta parole de tuti i tipi. El plural l'e’ isteso del singolar, ma i suffisi de corcondanza xe diversi.

Clase U. En sta’ clase ghe sta’ le idee (upendo amor), i nomi astrati, i sostantivi crea’ a partir da un nome.

Clase Ku. En sta clase ghe i verbi usa’ come nomi.

Clasi Ko/Po/Mo. Ste qua xe le clasi de i posti. Ko sta par par na roba che la xe ne le vicinanze; Po dixe de na roba che la xe in un certo posto; Mo sta par rentro. Par esempio yuko nyumbani el xe a casa (nel senso che el no xe a l’estero); yupo nyumbani l’e’ qua’ in torno(rentro casa o fora in giardin); yumo nyumbani el xe rentro la casa.

El verbo

I verbi ga na raixa, bantu o araba, e se ghe taca i prefixi (prima de la raixa), i infixi (dopo i prefixi ma prima de la raixa), e i sufixi (a la fin da la parola, par darghe i vari signifegai. Par esempio, ninakupenda: ni pronome da la prima persona singolare; 'na tempo presente, ku ogeto (ti) penda raixa del verbo amar: mi te vojo ben. Alishamwambia: a pronome terza persona singolare; li tempo pasa’; sha asion che la xe terminada; m(w) ogeto (a lu – a ela), ambia raixa del verbo dir: el ga xa dito a ela.

L’importansa de la łéngua

La gramàtega swahili la xe complica’, ma la xe regolare e ga poche ecesioni. Se pol imparar a comunicar in swahili in do-tri mesi, anca se par parlarlo ben ghe vol almanco n’ano o do. La łéngua usada in general le’ quela de Zanzibar (decision del comitato internasional de la łéngua swahili del 1928), ma ghe tante variasion rejonali. Anco’, setanta milioni de africani i parla swahili come łéngua madre, n’altro 20-30 milioni el lo parla come łéngua de marca’ (Malawi, Zambia, Mozambico). Łéngua uficiale de l’Union Africana, el swahili l’e’ usa’ da vari artisti neri ne le cansoni e in tel cinema. El film ‘el re leone’ el usa tanti nomi swahili: simba – leon; rafiki – amigo; hakuna matata – no ghe problemi.

Curiosità

El nome swahili vien da l'arabo SHL, costa. Waswahili staria a dir la xente de la costa. La cultura popolare ga visto n'altra origine. I dixe che swahili l'è el nome dato da i portoghexi che xe riva' a Mombasa inte el XVI secolo. Quando i ga domanda' a la gente: 'voialtri ci sio?', quei i no capia e i ga risposto 'Hatuwezi jibu swali hili' (no podemo rispondare la vostra domanda). Par contrasion de swali hili sarea vegnu' fora swahili.

Ligami de fora

Internet Living Swahili Dictionary 

Controło de autoritàLCCN (ENsh85130962 · GND (DE4078094-6 · BNF (FRcb119333361 (data) · BNE (ESXX4576510 (data) · NDL (ENJA00571784

Tags:

Łéngoa Swahili Le clasiŁéngoa Swahili El verboŁéngoa Swahili L’importansa de la łénguaŁéngoa Swahili CuriositàŁéngoa Swahili Ligami de foraŁéngoa Swahili

🔥 Trending searches on Wiki Vèneto:

Lenguajo5 de novenbreCuencaTurchìaFiłoxofìaCorea del NordRichard NixonOcluxiva pałatałe sordaTriesteRegio X Venetia et HistriaŁéngua japonezaAnatomiaTanoniIranDrocourt (Paso de Calè)ChìmegaProbabiłitàAparato respiratorioGoogle (Dita)Corea del SudPołaWikisionarioNèpalPiasa San MarcoGournay-en-BrayInternetFógoŁéngua inglezeInpero roman de Osidente14 de setenbreRumateraMarocoStasion de Busche-Lentiai-MelDanilo SarugiaLatitudineAustràliaRepùblega de VenèsiaMonte CaregaWiki FoundationMaldiveBiołogiaAmsterdamPyrusPunjab (India)Georgia (Stati Unii d'Amèrica)Premio OscarOdersoViłanova MarchezanaTenpo Coordenà UniversałeSistema sołare19381949FiłipineFriulPrà de ła VałeIndariso IPAmèrica del SudVenesia2020Partio Nasionalsociałista Todesco dei LavoratoriFiumeBiblioteca de ła Dieta nasionałe del Japon14 de apriłeCine🡆 More