Uganda

Ł'Uganda, ufisialmente ła Republica de ł'Uganda, el xe on Stato de ł'Africa Orientałe.

Uganda Uganda
Jamhuri ya Uganda (sw)
Republic of Uganda (en) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
InoOh Uganda, Land of Beauty Cànbia el vałor in Wikidata


Bomò«For God and My Country»
«kwa mungu na nchi yangu»
«За Бог и страната ми» Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

1°16′48″N 32°23′24″E / 1.28°N 32.39°E1.28; 32.39Coordinae: 1°16′48″N 32°23′24″E / 1.28°N 32.39°E1.28; 32.39

ContinenteAfrica

CapitałeKampala Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe47 123 531 (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Uganda47 123 531 (2021)/(2017)/(2014)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960)
Densità195,5 hab./km²
Demònemougandezo, ugandezi, ugandeza, ugandeze   Edit this at Wikidata
Idiomainglezo
suahili Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita59,889 (2016) Cànbia el vałor in Wikidata
Uganda0,314 (2015)
Zeografia
Parte deAfrica Orientałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea241 038 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Àcua18,2 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Stanley (5 109 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoNilo Bianco (it) Traduzi (621 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaUganda Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Forma de goernorepùblega presidensiałe Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano ezecutivoGoerno de Uganda (en) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Òrgano lejislativoParlamento de Uganda Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de l'Uganda Cànbia el vałor in WikidataYoweri Museveni (it) Traduzi (29 de zenaro del 1986) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro de l'Uganda Cànbia el vałor in WikidataRobinah Nabbanja (en) Traduzi (zugno 1UTC 2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

4.94/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe40 510 241 366 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA18 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,525 Cànbia el vałor in Wikidata (2021 Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedasiełin ugandeze Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca de Uganda Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion4 % Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

42.7/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1UG Cànbia el vałor in Wikidata UGA Cànbia el vałor in Wikidata 800 Cànbia el vałor in Wikidata
Còdaze de matricołasionEAU Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.ug
Prefiso tełefònego+256 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego
Uganda Cànbia el vałor in Wikidata

Sito webstatehouse.go.ug Cànbia el vałor in Wikidata








 

                                       MusicBrainz: 1ac655f1-12d1-351a-a2b2-8404167e0e0b 

Zeografia

Uganda  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de l'Uganda.

Ła ga na superfisie de 236 040 km².

En Uganda ghe alte montagne, masicio del Rwenzori, el monte Elgon e l'acrocoro del Karam. El sud del paexe xe colinoso.

El centro del paexel'è trasversà da fiumi e caraterizà da laghi, come el łago Kyoga e l'Alberto.
Tuto el paexe xe dentro el bacin acquifero del Nilo. El Nilo scomincia a Jinja, doe vien fora dal Lago Vitoria setentrional.

El nord est, distreto del Karamoja, xe desertico.

Storia

Uganda  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de l'Uganda.

Antighità

I primi abitanti de l’Uganda xera i twa, on popolo de pigmei che xera presente in tuta l’Africa Centrale.
I twa xe stà spinti a sud da le migrasioni bantu, a loro olta in contrasto co le migrasioni nilotiche.

Dal XV secolo se forma i quatro regni del sud (Buganda, Toro, Bunyoro e Ankole).
Al nord, le popolasioni de origine nilotica se organiza in entità teritoriali pi pecenine, a esclusion de i acholi che cuerzea n’area vasta tra Uganda e Sud Sudan de ancò.

Modernità

Inte el 1860 i esploratori inglexi John Hanning Speke e James Augustus Grant ie rivà fin a Jinja.
Dopo de lori, i misionari anglicani e catolici riva a la corte del re de i baganda.

Inte el 1888, i inglexi ga proclamà el protettorato de l’Uganda, costruio la ferovia che da Mombasa colega Kampala e scominsià a sfrutar el paexe co le piantagioni de cafè e coton.

Indipendensa

L’indipendenza la rivò el 9 otobre 1962.
Le prime elezioni vegnea vinte dal catolico Kiwanuka ma la regina Elisabeta II de Inghiltera no ga reconosesto el voler popolar e ga imposto un primo ministro anglicano, Milton Obote.
Inte el 1966, Obote ga fato on colpo de stato, arestà el re de i baganda e tolto e so posto.

Idi Amin Dada, el cao de stato magiore de Obote, ga a so olta fato on colpo de stato inte el 1971 e preso el poder a Kampala. Amin xe stà on ditator sanguinario, ga compa miliaia de persone, espulse la comunità axiàtega , espulse i misionari che difendea la zente e tacò guera co la Tanzania.

En tel 1979, la Tanzania ga invaso l’Uganda, e caturà la cavedal. Milton Obote fu rieleto presidente e na stagione de vendeta ga portà a la morte de mezo milion de abitanti.

Inte el genaro 1985, Obote ga subiò n’altro colpo de stato e, dopo altre traversie, Yoweri Kaguta Museveni ga conquistà la cavedal e sa promosso presidente.
Inte el 1987 Museveni ga caturà Alice Auma Lakwena, profetesa e fondatrice de l’Esercito de lo Spirito Santo. La Lakwena vegnea mandà in bando in Kenya, e i ribeli a casa. Parò Joseph Kony, on cosino de la Lakwena, dopo esar scapà in Sudan, ga fondà el Esercito de Libarasion del Signore (LRA), poi ribatezà Esercito de la Resistenza del Signore. Konyi volea prendar el poter, ricostruire el regno de i acholi e governar co i Diexe Comandamenti.
L’LRA ga copà sora-de-tuto zente de la tribù acholi, sequestrà buteleti, costreto le putine a servir i soldai e far da mojere, insegnà a i puteleti a torturar la zente, e altri abusi de i diriti umani. El governo no ga mai fato tanto par fermar sta guera civil che ła xe ndà vanti par 18 ani.
Museveni l’è stà rieleto inte el 1996, 2001, e 2006. L’oposision guidà da Kizza Besigye no ga riconosù il risultato de le ultime elezioni. Besigye l’è stà arestà co de le acuse false e no ga poduo combatar a armi pari.

A la fin del 2006, Museveni ga tentà de rivar a n’acordo de pace, che parò no l’è stà oncora firmà. I coloqui de pace va avanti a Juba, inte el Sud Sudan.[Fonte nesesària]


Zeografia połitega

La cavedal xe Kampala.

Popołasion

Ła ga na popołasion de 28 195 754 abitanti.

Etnie

I bantu se cata al sud (baganda 12%, ankole 8%, basoga 8%, bakiga 7%, bagisu 6%, batoro 4%, banyoro 3%, bagwere 2%, bakonjo 1%).
I nilotici xe al nord (iteso 8%, lango 7%, acholi 5%, alur 3%, karamojong 2%).
I sudanici se cata inte el nord ovest (logbara 4%, kakwa, madi).

Religione

Quasi tuta la popolasion xe de religione cristiana (catoleghi 45%, protestanti 35%).
I musulmani xe poco manco del 10%. El resto segue le religioni tradisionali.

Łéngue

Le łéngue uficiali xe l’inglexe e el swahili.

La zente la parla le łéngue locali.
Le pi importante xe el luganda che se parla ne la cavedal.

Economia

L'Uganda ga na tera fertile, a ecesion del Karamoja, semi desertico. L'agricoltura produse anca par l'esportasion (cafè, coton, bagigi, fruta tropicale).
Ghe boni giacimenti de rame e cobalto. Ghe giacimenti petroliferi soto el Lago Alberto.

Gałeria de someje

Notasion


Altri projeti


Łinganbi forèsti

  • Sito ufisałestatehouse.go.ug. Uganda 
  • UgandaTreccani.it – Enciclopedie on line, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana. Uganda 
  • Attilio Mori, Luigi Giambene, Fabrizio Cortesi, Mario Salfi, Renato Boccassino, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 1937. Uganda 
  • Carlo Della Valle e Salvatore Bono, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, IV Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 1981. Uganda 
  • Carlo Della Valle, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, III Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 1961. Uganda 
  • Guido Barbina e Giampaolo Calchi Novati, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, V Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 1995. Uganda 
  • Claudio Cerreti e Silvia Moretti, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, VI Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2000. Uganda 
  • Anna Bordoni e Emma Ansovini, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, VII Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2007. Uganda 
  • Lina Maria Calandra e Emma Ansovini, UGANDA, in Ençiclopedia Italiana, IX Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2015. Uganda 
  • Uganda, in Disionàrio de istòria, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2010. Uganda 
  • (ITDEFR) Ugandahls-dhs-dss.ch, Disionàrio stòrego de ła Svìsara. Uganda 
  • (EN) M. Semakula M. Kiwanuka, Kenneth Ingham, Omari H. Kokole e Maryinez Lyons, UgandaEnçiclopedia Britannica, Encyclopædia Britannica, Inc. Uganda 






Controło de autoritàVIAF (EN157051895 · ISNI (EN0000 0001 2299 1309 · LCCN (ENn80126332 · GND (DE4061457-8 · BNF (FRcb12970430g (data) · BNE (ESXX451591 (data) · NLA (EN35560346 · NDL (ENJA00573966 · WorldCat Identities (ENn80-126332

Tags:

Uganda ZeografiaUganda StoriaUganda Zeografia połitegaUganda PopołasionUganda EconomiaUganda Gałeria de somejeUganda NotasionUganda Altri projetiUganda Łinganbi forèstiUgandaAfrica OrientałeKenyaRepublica Democràtega del CongoRuandaSud SudanTanzania

🔥 Trending searches on Wiki Vèneto:

Punjab (India)2022CuencaPOSIXAnzolo EmoCorente ełetrega1949Servisi tełevizivi int'el Regno UnioSaboFinlàndiaMontaudin2020EoropaJava (lenguajo de programasion)Stati Unii de l'AmèricaRomeo e ZulietaNèpalCineGoogle (Dita)EzitoLeon de San MarcoStati federai dei Stati Unii d'AmèricaFerdinando MagellanoStasion de Busche-Lentiai-MelRattus norvegicus14 de apriłeMažarolCapella (Spagna)OligarchiaEoràziaWItàliaGraspaRegio X Venetia et Histria15 de apriłeGournay-en-BrayChìmegaCarbon1948ŁesothoAstronomiaŁéngua vènetaMosca (Rùsia)PearàCarlo e GiorgioGranja de TorrehermosaWikisourceFriulInternetVènetoStatìstegaDerozerTeraCometaTi con nu, nu con TiLionel Messi1346PyrusSpagnaLibrary of Congress Control NumberTiramesùFiłipine🡆 More