Andalusia

L'Andalusìa (jndr'ô spagnole Andalucía) ète une de lle diciassette comunetate autonome d'a Spagne.

Andalusia Disambiguazzione – Ce ste cirche otre segnefecate d'u termine, 'ndruche Andalusia (disambigue).

Ète comboste da uètte provinge: Almería, Cadice, Cordova, Granada, Huelva, Jaén, Málaga e Siviglia, addò se iacchie 'u capeluèche d'a comunetate autonome de ll'Andalusia. 'U Tribunale Superiore de Giustizie d'a comunetate se iacchie jndr'â cetata de Granada.

Comunidad Autónoma de Andalucía
Andalusia - Bandiera
Andalusia - Bandiera
Andalusia - Stemma
Andalusia - Stemma
(dettagli)
State: Spagne Spagne
Motto Dominator Hercules Fundator
Andalucía por sí, para España y la humanidad
(Andalusia pe' sé, pe' 'a Spagne, e pe' l'umanetate)
Capeluèche: Siviglia
Grannenèzze
 - Totale
 - % Spagne
 
87.268 km² (2ª posizione)
17,2 %
Crestiáne
 - Totale (2009)
 - % Spagne
 - Denzetà
1ª posizione
8,285,692 hab
17,84 %
95 ab./km²
Nome abitande:

- jndr'ô tagliàne
- jndr'ô spagnole
- jndr'à lènga reggionale


andalusi
andaluz, andaluza

Suddivisione Comuni e province
Presidende José Antonio Griñán Martínez  {{{elezioni}}}
Note {{{note}}}
Segge parlamendare 62 congressiste
40. senatore
Statute de autonomie 11 scennàre 1982
ISO 3166-2:ES AN
Andalusia
Site istituzionale www.juntadeandalucia.es
Andalusia
'Na immaggene de ll'Alhambra a Granada

Ète 'a cchiù populose comunetate autonome d'a Spagne ccu 8.202.220 crestiáne jndr'ô 2008 e 'a seconne cchiù spannùte, 'nu fatte ca aunìte ad 'a storie sove e ad 'a culture sove lasse 'na 'mbortanze segnefecative a lle 'nderne d'u Paise ibereche. Acchiate jndr'ô sud-ovest de ll'Europe, ète delimitate a ovest d'a Repubbleche d'u Purtugalle (destritte de Beja e Faro), a sud da ll'Oceane Atlandiche, da 'u Mar Mediterranèe (Mare de Alborán e da 'u territorie d'oltremare bretànneche de Gibilterre), a nord da ll'Estremadura e d'a Castiglia-La Mancia e a est d'a Comunetate Autonome de Murcia.

Amministrazione

Andalusia 
Cattedrale de Cordova
Andalusia 
Cattedrale de Siviglia e Torre d'a Giralda

L'Andalusia ète scucchiáte jndre 8 provinge:

  • Almería (635.850 crestiáne, 102 comune)
  • Cádice (1.180.817 crestiáne, 44 comune)
  • Cordova (788.287 crestiáne, 75 comune)
  • Granada (876.184 crestiáne, 168 comune)
  • Huelva (492.174 crestiáne, 79 comune)
  • Jaén (662.751 crestiáne, 97 comune)
  • Málaga (1.491.287 crestiáne, 100 comune)
  • Siviglia (1.835.077 crestiáne, 105 comune)

Le prengepále cetate de ll'Andalusia sonde:

  • Algeciras
  • Almería (Almería)
  • Cadice (Cádiz)
  • Cordova (Córdoba)
  • Dos Hermanas
  • Granada (Granada)
  • Huelva (Huelva)
  • Jaén (Jaén)
  • Jerez de la Frontera
  • Málaga (Málaga)
  • Marbella
  • San Fernando
  • Siviglia (Sevilla)

Otre cetate de ll'Andalusia:

  • Almodóvar del Río (7.000 crestiáne - 2001); tène 'nu castièdde d'u VIII sèchele)
  • Antequera (40.200 crestiáne - 2001); tène 'nu bèlle paisagge)
  • Arcos de la Frontera
  • Baeza (17.691 crestiáne - 2001); Plaza del Popolo, Cattedrale)
  • Baena
  • Bujalance
  • Carmona (22.800 crestiáne - 2001); Puerta de Córdoba, necropule romane)
  • Écija
  • El Ejido
  • Frigiliana
  • Lucena
  • Montoro
  • Nerja
  • Olvera (Borghe vianghe)
  • Osuna
  • Palos de la Frontera (Da aqquè ète partite Colombo pe' 'a scuperte d'u Nuève Munne)
  • Puente Genil
  • Priego de Córdoba
  • Ronda (35.788 crestiáne - 2001); Puerte Nuevo, bèlle panorame.- 1751/1752))
  • Sanlúcar de Barrameda (63.509 crestiáne - 2007)
  • Úbeda (31.962 crestiáne - 2001); chiese de Sande Marije de los Reales Alcázares)
  • Utrera
  • Vejer de la Frontera
  • Vélez-Blanco
  • Vélez-Málaga
  • Mairena del Aljarafe (40.000 crestiáne - 2001)

Economije

'U PIL pro capite de ll'Andalusia ète 18.507 €, simile ad 'u PIL pro capite de ll'Umbrie (18.477 €). 'U PIL reggionale 'nvece ète 'u terze jndr'â Spagne, nnande a quidde d'a Comunetate de Madrid e d'a Catalogne.

Turisme e luèche de 'nderesse

Andalusia  Pe approfondimende, 'ndruche 'a vôsce Turisme jndr'â Spagne.
Andalusia 
El Puerto de Santa María
Andalusia 
Tembie a Ronda

Jndr'â Andalusia se iacchie assaje architetture moresche, piccè ha state jndr'ô passate ll'urteme capesalde de le More, apprìme ca avenèssere mannate fôre da ll'Europe jndr'ô 1492.

Granada, Siviglia, Cordova e Malaga sonde securamènde le quàtte cetate de cchiù granne 'nderesse turisteche, grazzie specialmènde a lle lòre famuse e straordinarije fatije architettoneche:

  • l'Alhambra de Granada
  • 'a Cattedrale (Granna Moschèe) de Cordova
  • l'Alcazar e 'a Cattedrale de Siviglia
  • 'a Cattedrale (La Manquita) de Malaga e 'u Castièdde de Gibralfaro

Otre localetate ca s'honne certamènde ccu nnùmene sonde Ronda, Mijas, Antequera e Marbella ca sonde sembre chijene de turiste.

Localetate balneare

  • Costa de la Luz
  • Costa del Sol

Note

Otre pruggette

Condrolle de autoritàVIAF (EN147299881 · ISNI (EN0000 0004 0546 8753 · LCCN (ENn82008465 · GND (DE4001909-3 · BNE (ESXX450537 (data) · BNF (FRcb11934349m (data) · J9U (ENHE987007552747805171 · NDL (ENJA00628187 · WorldCat Identities (ENlccn-n82008465

Collegaminde fore a Uicchipèdie

Tags:

Andalusia AmministrazioneAndalusia EconomijeAndalusia Turisme e luèche de nderesseAndalusia NoteAndalusia Otre pruggetteAndalusia Collegaminde fore a UicchipèdieAndalusiaComunetate autonome d'a SpagneLènga spagnoleProvinge de MálagaSpagne

🔥 Trending searches on Wiki Tarandíne:

GorgaRoncola (BG)Sauze di CesanaLecce1989Seconda uerre mundiale1997Lènga tedescheUicchipèdieAfricheAmeriche settendrionaleColleretto CastelnuovoRadio1912Adolf Hitler2018Oceane PacifecheVilletteISO 3166-1TardeSàbbeteBèlgeStatère Aunìte d'AmericheLènga frangeseTokyoVenezuelaGurfe de Tarde2006SpuenzeDaily MirrorFerrara di Monte BaldoNicosiePetacciatoPineroloLènga 'ngleseCycas revolutaPulonieRofrano1915Albano LazialeValoneEmirate Arabe AunìteArabie SauditePont-CanaveseContinendeVaduzVietri sul MareBirra PeroniDecèmmre1908IraqCandandeAcquaroAirolaCharlie ChaplinCetate d'u VaticaneAlbanieLa LoggiaUicchipèdie 'ngleseAllerona🡆 More