Islamu: Relighjone

L'Islamu hè una religione monoteista fundata da Magumetu in Arabia ind'u seculu 7.

Islamu: A fede musulmana, I cinque pillari, Origine


In 2009, u Pew Research Center stima chi a populiazone musulmana sana cuntava 1,57 milliardi fideli. Quessa ne face a secunda religione di lu mondu, dopu lu cristianisimu. D'un puntu di vistu cronologicu, hè a terza religione abrahamica dopu u ghjudaisimu è u cristianisimu.

L'islamu si basa nantu e scritture di un libru sacru : u Curanu, chi cuntene una revelazione divina trasmetta da u sò prufettu Magumetu. Oltre u Curanu, assai musulmani seguitenu i precetti di i hadith (raconti di l'atti di u Prufettu) è di a sharia (a leghje religiosa).

L'islamu si cumparte in parechji currenti, frà elli :

  • u sunnisimu
  • u sciisimu

A fede musulmana

Allah

Allah è u nome datu da i Musulamni à Diu.


L'anghjuli

U Curanu afferma l'esistanza d'anghjuli. Sò i messageri d'Allah è sò identificati tra nomi divini, massimamente i 99 Nomi di Allah. L'anghjulu Gabriele ghjuca un rollu assai impurtanta in Islamu. L'anghjuli eseguiscenu l'ordini d'Allah, o li trasmittenu à l'umani.

E Scritture

Seguente a doctrina musulmana, ci sò 144 scritture revelate. Tra elle, e più famose sò u Curanu (qour'ân), rivilatu à Magumetu, a Torah (tawrât), rivilata à Mosè, e Psalme (zaboûr), rivilate à u rè David, è u u Vangelu (injîl) rivilatu à Gesù Cristu. Seguente i musulmani, u Curanu hè l'ultimu libru rivilatu, postu chi Magumetu hè per elli l'ultimu prufetu. U Curanu saria ancu u solu testu dimuratu intattu, è quellu di l'astri libri rivilati sarianu stati falsificati nantu Terra è priservati ind'u firmamentu.

U Curanu

Cliccate qui pè vedè l'articulu cumplettu nant'u Curanu

U Curanu (القرآن al qourān, « lettura ») hè u libru u più sacru di a fede musulmana. Hè cunsideratu cume a parolla di Diu, trasmetta à Magumetu, chi l'averia dittata à i sò compagni alliteratu, cume Zaid ibn Thabit.

I prufetti nanzu Magumetu

Magumetu

Cliccate qui pè leghjè l'articulu cumpiettu nantu Magumetu

Magumetu (Mahomet in francese, محمد in arabu) era un capimachja religiosu, politicu è militare arabu, è sopra tuttu, fù lu fundatore di l'Islamu è di a cummunità musulmana (ummà). Hè cunsideratu cume l'ultimu prufetu di lu monoteisimu da i musulmani, ma ùn hè riconosciutu che da 'ssa cummunità cumu prufettu, chi ùn lu cunsideranu cume lu fundatore d'una nova religione, ma cume l'ultimu di una ceppa di prufetti monoteisti. A sò missione era : restaurà a fede originale d'Adam, Abraham è l'astri prufetti, perchè 'ssa fede avìa stata curruptita da l'omu à lu filu di lu tempu.

L'al-dilà

Credenza in u "Ghjornu di a Resurezione" (yawm al-Qiyāmah, ancu cunnisciutu cumu yawm ad-dīn, o "Ghjornu di Ghjudiziu", è cumu as-sā`a, l'"ultima ora") hè cruciale pè i musulmani. Credenu chi u tempu di Qiyāmah hè cunnisciutu da Diu ma micca da l'Omu. E prove precendendu u Qiyāmah sò descritti in u Curanu è in i hadith. U Curanu sottulinea l'importanza di a resurezione di u corpu, cio chi hè una ruttura cù e credenze pre-musulmane in Arabia.

U Curanu face a lista di i peccati chi pudemu cundannà qualunu à l'infernu : miscredenza, usura, disonestà, ecc... Musulmani vedenu u paradisu (jannah) cume un locu alegre. Ci sò passagii di u Curanu chi facenu una descrizzione di i piaceri da vene. A tradizione mistica in l'Islamu piazzanu 'ssa alegria ind'un cuntestu di cunscienza estatica di Diu.

A predestinazione

Astre credenze

I cinque pillari

Origine

Storia

L'islamu oghje

In Corsica

Oghje, in Corsica, ci sarianu circ'à 24 000 musulmani . A maiò partita di elli sò vinuti durante l'ultime trè o quatru decennie, è provenenu di l'immigrazione (di manera diretta, o essendu natu in Corsica da genitori immigrati).

Ci sò parechje moschee, cume a muschea Muhammed-V in Bastia.

L'integrazione di i musulamni in Corsica hè un sugettu polemicu, cume in l'astri paesi auropei. I media parlanu à bastanza spessu di 'ssi prublemi. A Corsica cunosce ancu prublemi di racisimu (tags "Arabi Fora", ecc...), cundanati da a maió partita di l'attori publichi.

I musulmani corsi si pientanu ancu di qualchi prublemi cuncretti. Un esempiu hè chi lu cemetariu di Bastia ùn offre servizii ne spaziu à i musulmani.

Organisazione

E variante

I loci santi

A Mecca, in Arabia Saudita, hè induve si trova a Kaaba. Hè un gran'locu di piligrinagiu.

Medina, dunde fugò u prufettu Mohammed.

Gerusaleme (Al-Qods).

Rilazione cù l'astre religione

Rifiramenti

Ligami

Tags:

Islamu A fede musulmanaIslamu I cinque pillariIslamu OrigineIslamu StoriaIslamu Lislamu oghjeIslamu OrganisazioneIslamu E varianteIslamu I loci santiIslamu Rilazione cù lastre religioneIslamu RifiramentiIslamu LigamiIslamuMagumetuReligione

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

11 di ghjennaghjuOssigenuTaravu (fiume)Conti di CorsicaLenin21 nuvembriIranuOphrys provincialis21 di settembreLingua cruataPoloniaStati di a GermaniaSambucuStati Uniti d'AmericaMahatma GandhiSaremu soli... o pattunateBielorussiaKentucky27 di settembreLingua ingleseErba santaWilliam McKinleyCasanovaLingua caninaNuvembriMari TirrenuXenuRonald Reagan24 di dicembreIsulottu di GargaluTiadoru di NeuhoffFoglia22 d'aprileLingua pulaccaPaesiRuzunuVittura17 di maghjuFilosofiaSanta Croce di BastiaAfricaLeghjeCapinera scupaghjolaFerraghjuPrima Guerra MundialeLingua corsaLarus fuscusGhjuvanni KepleruAnghjulu CanarelliBarack ObamaMuntagni RucciosiWikiQuandu serò per CortiMarcuriIShowSpeedStuccardaCesiuAsphodelus ramosusGabbianu brunuVladimir PutinGhjuncu marinuSpagnaCatalugna2023Lingua franceseMarte🡆 More