Guinea-Bisau

La Guinea Bisau (en portoghexe República da Guiné-Bissau) xe na nasion del’Africa del’Ovest.El confina col Senegal an nord e con la Guinea a sudest; el Oceano Atlantico la bagna a a ovest.

Guinea-Bisau Guinea-Bisau
República da Guiné-Bissau (pt) Cànbia el vałor in Wikidata
Bandiera Stema
Bandiera Stema
Someja


InoEsta É a Nossa Pátria Bem Amada Cànbia el vałor in Wikidata
Bomò«Unidade, Luta, Progresso»
«Unity, Fight, Progress»
«Единство, борба, прогрес» Cànbia el vałor in Wikidata
Pozision

12°N 15°W / 12°N 15°W12; -15Coordinae: 12°N 15°W / 12°N 15°W12; -15

ContinenteAfrica

CapitałeGuinea-Bisau  Bissau Cànbia el vałor in Wikidata
Popołasion
Totałe1 861 283 (2017) Cànbia el vałor in Wikidata
Guinea-Bisau1 861 283 (2017)/(2013)/(2012)/(2011)/(2010)/(2009)/(2008)/(2007)/(2006)/(2005)/(2004)/(2003)/(2002)/(2001)/(2000)/(1999)/(1998)/(1997)/(1996)/(1995)/(1994)/(1993)/(1992)/(1991)/(1990)/(1989)/(1988)/(1987)/(1986)/(1985)/(1984)/(1983)/(1982)/(1981)/(1980)/(1979)/(1978)/(1977)/(1976)/(1975)/(1974)/(1973)/(1972)/(1971)/(1970)/(1969)/(1968)/(1967)/(1966)/(1965)/(1964)/(1963)/(1962)/(1961)/(1960)
Densità51,52 hab./km²
Demònemoguineenso, guineensi, guineensa, guineense   Edit this at Wikidata
Idiomaportoghezo Cànbia el vałor in Wikidata
Speransa de vita59,86 (2022) Cànbia el vałor in Wikidata
Guinea-Bisau2,457 (2016)
Putełi no scołarizai201 430 (2000) Cànbia el vałor in Wikidata
Zeografia
Parte deAfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Àrea36 125 km² Cànbia el vałor in Wikidata
Bagnà daOsèano Atlàntego Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì altoMonte Torin (en) Traduzi (300 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Ponto pì basoOsèano Atlàntego (0 m) Cànbia el vałor in Wikidata
Rente a
Prima mesion documentadaGuinea portoghese (it) Traduzi Cànbia el vałor in Wikidata
Organizasion pułìtega
Òrgano lejislativoAsenblea Nasionałe Popołare de Guinea-Bisáu Cànbia el vałor in Wikidata
Presidente de ła Guinea-Bissau Cànbia el vałor in WikidataUmaro Sissoco Embaló (it) Traduzi (27 de febraro del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Primo Ministro de ła Guinea-Bissau Cànbia el vałor in WikidataNuno Gomes Nabiam (it) Traduzi (28 de febraro del 2020) Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de Democrasia

2.63/10

   

Menbro de
Economia
PIL nomenałe1 638 517 607 $ (2021) Cànbia el vałor in Wikidata
Persentuałe IVA15 % Cànbia el vałor in Wikidata
Ìndaze de desviłupamento oman0,483 Cànbia el vałor in Wikidata (2021 Cànbia el vałor in Wikidata)
Monedafranco CFA de l'Àfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Banca sentrałeBanca Sentrałe dei Stati de Àfrica Osidentałe Cànbia el vałor in Wikidata
Taso de dezocupasion7 % Cànbia el vałor in Wikidata
Coefisente de Gini

34.8/100

   

Còdazi de identifegasion
ISO 3166-1GW Cànbia el vałor in Wikidata GNB Cànbia el vałor in Wikidata 624 Cànbia el vałor in Wikidata
Fuzo oràrio
Domìnio de primo liveło.gw
Prefiso tełefònego+245 Cànbia el vałor in Wikidata
Tełèfono d'emerzensa
Preza ełètrega
Istòrego

Sito webgov.gw Cànbia el vałor in Wikidata
 

                                       MusicBrainz: 4f01a1af-02ca-3b28-a64f-f38c36c08879 

Zeografia

Guinea-Bisau  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Zeografia de la Guinea Bissau .

Co i so 36,120 km², la Guinea Bisau xe uno dei piasè picoli Stati africani.

No ghe montagne, la maxima elevasion ie 300 metri.

L’arcipelago de le Bijagos l'è un grupo de ìzołe che fa parte de la Guinea pena fora de la costa del paexe.Tipico de la Guinea xe i canaloni che dal mar i va rento al’interno par chilometri.

El interno l’è fato da savane e paludi.

Storia

Guinea-Bisau  Par savèrghene de pì, vardarse ła voxe Storia de la Guinea Bissau .

Antighità

La Guinea l’era un regno semi indipendente e la fasea parte del Impero del Mali. Fin a la fin del XVIII secolo l’era ciamà Regno del Kaabu.

I portoghexi ie arivà su le coste de la Guinea a la fin del XVII, ma i no ga mai esplorà l’interno.

La Guinea l’è diventà na colonia portoghexe inte el XIX secolo.

Inte el 1956, Amílcar Cabral sa meso a la testa del Partio par l’Indipendenza de la Guinea e Cao Verde (PAIGC) e ga scominsià la guera contro i portoghexi.

Indipendensa

El 24 setembre 1973, dopo verghe conquistà el controlo de tuto el paexe, Cabral proclamò l’indipendenza. Le Nasion Unite e i paexi africani ga subito reconosesto la Guinea Bissau.

Il Consejo Revolusionario ga controlà el paexe fin al 1984. Con l’avento del multipartiismo, la Guinea ga vu problemi de sicureza interna.

Inte el 1998 l’esercito ga scominsià na guera civil che le finia inte el 2000. Kumba Iala l’è stà eleto preseidente a le elezioni lo steso ano. Iala ga perso el poter inte el setembre 2003.N’altro periodo de confusion l’è dura; fin al marso 2004 quando, ale nove elezioni presidensiali, João Bernardo Vieira l’è sta rieleto.

Zeografia politega

La cavedal xe Bissau.

Demografia

Etnie

Ghe varie etnie che vive in Guinea, i piasè grandi xe i Fula e i Mandika.

Religion

La majoria de i guineani i seghe le religioni tradisionali.45% xe musulmani, i altri (8%) xe catoleghi.

Łéngue

La łéngua oficial le xe el portoghexe, ma solo che el 14% de i guineani lo parla.

La majoria de la zente parla el kriol, na łéngua nata dal portoghexe e le łéngue locali.

Economia

La Guinea xe un paexe poareto.Do terzi de la xente la vive soto el livel de povertà. El riso e el pexe xe el cibo prinsipal de i guineani.

La pesca e la agricoltura no le produse tanto.Se produse cajù .

El turismo, in crescita ne le Bijagos, l’è n’antra fonte de guadagno.

Gałeria de someje

Notasion

Altri projeti

Łinganbi foresti

  • (PT) Sito ufisałegov.gw. Guinea-Bisau 
  • Guinea-BissauTreccani.it – Enciclopedie on line, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana. Guinea-Bisau 
  • Lina Maria Calandra, Paola Salvatori, GUINEA-BISSAU, in Ençiclopedia Italiana, IX Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2015. Guinea-Bisau 
  • Albertina Migliaccio, Paola Salvatori, GUINEA-BISSAU, in Ençiclopedia Italiana, VII Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2007. Guinea-Bisau 
  • Anna Bordoni, Paola Salvatori, GUINEA-BISSAU, in Ençiclopedia Italiana, VI Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2000. Guinea-Bisau 
  • Paola Morelli, Giampaolo Calchi Novati, GUINEA-BISSAU, in Ençiclopedia Italiana, V Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 1992. Guinea-Bisau 
  • Aldo Albonico, GUINEA-BISSAU, in Ençiclopedia Italiana, IV Appendice, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 1979. Guinea-Bisau 
  • Guinea Bissau, in Disionàrio de istòria, Istituto de ła Ençiclopedia Italiana, 2010. Guinea-Bisau 
  • (ITDEFR) Guinea-Bisauhls-dhs-dss.ch, Disionàrio stòrego de ła Svìsara. Guinea-Bisau 
  • (EN) Richard Andrew Lobban, Rosemary Elizabeth Galli, René Pélissier e David Birmingham, Guinea-BissauEnçiclopedia Britannica, Encyclopædia Britannica, Inc. Guinea-Bisau 

Controło de autoritàVIAF (EN125341622 · ISNI (EN0000 0001 2151 704X · LCCN (ENn80061076 · GND (DE4022522-7 · BNF (FRcb12365690v (data) · BNE (ESXX451812 (data) · NDL (ENJA00562461 · WorldCat Identities (ENn80-061076

Tags:

Guinea-Bisau ZeografiaGuinea-Bisau StoriaGuinea-Bisau Zeografia politegaGuinea-Bisau DemografiaGuinea-Bisau EconomiaGuinea-Bisau Gałeria de somejeGuinea-Bisau NotasionGuinea-Bisau Altri projetiGuinea-Bisau Łinganbi forestiGuinea-Bisau

🔥 Trending searches on Wiki Vèneto:

TopolinoBandieraArchiteturaLaleu (Somme)HenniezPandemia de COVID-19EoràziaSenatoGreghiAdolf HitlerLatitudine2022Liberałismo sociałePajina prinsipałeBilhacBorsełaStati Unii de l'AmèricaMediaWikiTanoniTurchìaÀfricanastro adezivo15 de apriłeFìxegaKéniaFiłoxofìaPunjab (India)TiramesùAstronomiaOdersoRattus norvegicusFerdinando MagellanoRomeo e ZulietaŁéngua italianaInternasionałismoProbabiłitàEukaryotaCanis lupus familiarisChìmegaTeraDamaVełosità de ła łuxeRegno UnìoDerozerRepùblegaPrémeyzelGeorgia (Stati Unii d'Amèrica)Inpero roman de OsidenteDeriti siviłiSpagnaEzitoPiasaPremio OscarSoftwareAmèrica del SudGoogle (Dita)Corea del NordInternetAnatomiaTenpo Coordenà Universałe14 de setenbreRomandia🡆 More