Condensatul Bose-Einstein este o stare de agregare a materiei (numită și cea de-a cincea stare a materiei), care se formează atunci când un gaz de bosoni la densități mici este răcit la temperaturi foarte apropiate de zero absolut (-273,15 °C).
În astfel de condiții, o mare parte din bosoni ocupă cea mai mică stare cuantică, moment în care fenomenele cuantice microscopice, în special interferența funcției de undă, pot fi observate la scară macroscopică
Această stare a fost prezisă în 1924-1925 de Albert Einstein în urma unei lucrări scrise de fizicianul de origine indiană Satyendra Nath Bose, deși Bose a venit cu lucrarea de pionierat asupra noilor statistici.
La 5 iunie 1995, primul condensat gazos a fost produs de Eric Cornell și Carl Wieman la Universitatea din Colorado, la laboratorul Boulder NIST - JILA, într-un gaz de atomi de rubidiu răcit la 170 de nanokelvin (nK). La scurt timp după aceea, Wolfgang Ketterle la MIT a realizat un condensat Bose-Einstein într-un gaz de atomi de sodiu. Pentru realizările lor, Cornell, Wieman și Ketterle au primit premiul Nobel pentru fizică în 2001.
This article uses material from the Wikipedia Română article Condensatul Bose-Einstein, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.