La genetica (dal grech antich γενετικός, ghenetikós, «che á da fá cun la nasciüda », da γένεσις ghénesis, «genesa, origina») é la pert dla biologia che se dá jö cun le stüde di gens, dl’arpejiun y dla variaziun genetica di organisms viënc.
Le stüde dla genetica á arjunt resultac importanc dl XIX. seco giulan al laur pioneristich de Gregor Mendel, che vëgn araté le pere dla genetica.
Te na vijiun moderna é l’informaziun genetica di organisms da ciafé tla strotöra chimica dles molecoles dl DNA. Les carateristiches “mendelianes” dl individuum corespogn a secuënzes de DNA (aje desossiribonucleich) y de RNA (aje ribonucleich) a chëres che an ti dij gens y che vëgn dant tl genom. Normalmënter é le DNA te cromosoms linears ti eucarioc y te cromosoms torogn ti procarioc. N cromosom é na strotöra organisada metüda adöm da DNA y da istons. Pro i eucarioc é le DNA genomich tl zënter dla zelula cun de piceres cuantités ince ti mitocondri y ti cloroplasć. Pro i procarioc é le DNA te te n corp cun na forma nia regolara tl zitoplasm a chël che an ti dij nucleoid. Ala totalité dles informaziuns en cunt de n organism ti dijon genotip.
I gens é les unites d’arpejiun fondamentales de düc i organisms. N gen corespogn a na pert dl DNA y á n influs sön la forma o sön la funziun de n organisms te na manira spezifica. Düc i organisms, dai baters ai tiers, á le medemo mecanism de basa che copiëia y traslatëia le DNA te proteines. La zelula ti é da fá la trascriziun de n gen che é tl DNA te na copia dl gen te RNA y le ribosom (n organ zelular) traslatëia le RNA te na proteina, chël ó dí te na secuënza de aminoaji. Le codesc genetich che codifichëia n aminoaje é le medemo por la maiú pert di organisms, mo n pü’ desvalí por n valgügn. Por ejëmpl na secuënza de DNA che codifichëia por l’insulin tla porsona codifichëia por l’insulin ince canche ara vëgn metüda ite de d’atri organisms sciöche les plantes.
Normalmënter é le DNA te cromosoms linears ti eucarioc y te cromosoms torogn ti procarioc.
Pro i eucarioc é le DNA genomich tl zënter (nucleus) dla zelula cun de piceres cuantités ince ti mitocondri y ti cloroplasć. Pro i procarioc é le DNA te te n corp cun na forma nia regolara tl zitoplasm a chël che an ti dij nucleoid. Ala totalité dles informaziuns en cunt de n organism ti dijon genotip.
Genetica formala
Genetica dl comportamënt
Genetica clinica
Genetica molecolara
Genetica dles popolaziuns
Genomica
This article uses material from the Wikipedia Lingaz article Genetica, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Lingaz (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.