U Museu dipartimentale d'archeologia Ghjilormu Carcopino hè situatu annantu à a cumuna d'Aleria.
Ci sò drentu e cullezzione d'archeologia, d'arte riligiosu è d'etnugrafia. U rispunsevule di u museu hè Ghjuvan'Claudiu Ottaviani. U museu si trova in u Forte Matra d'Aleria, à circa 70 kilomitri da Bastia è 120 kilomitri d'Aiacciu.
E cullezzione prisente in u museu d'Aleria cuncernanu dece seculi di a storia di a Corsica è d'Aleria, da u seculu X nanzi à Cristu sin'à u u seculu V dopu à Cristu. Parechji ogetti esposti sò d'una grande impurtanza archeologica, ch'ellu fussi per a cunniscenza di a Corsica, ma dinù per quelle di u mondu mediterraneu. 'Ss'impurtanza vene da u situ archeologicu d'Aleria, chì fù una capitala antica di a Corsica, ma hè stata dinù, durante a so storia, una culonia fuceana, cartaghjinesa è rumana chì hè stata dopu abbuttata da i Vindali è arruvinata. Frà l'ogetti rimarchevuli prisenti in u museu, si ponu mintuvà una cuppa pé u vinu (rython) à testa di cane è una à testa di cavallu. Ci sò dinù e ceramiche greche, rumane è etrusche, arme, anfure, munete è assai ogetti di a vita cutidiana.
U Museu d'Aleria hè situatu in u Forte Matra, un munimentu classatu cum'è munimentu storicu dipoi u 1962. U Forte Matra fù custruitu da i genuvesi à u seculu XIV. Ci si truvava un squatrone di cavalleria, chì a missione era di surviglià a piaghja di u circondu, a costa urientale è i stagni. Difatti, l'impurtanza militare di u forte vene da a so posizione strategica, essendu situatu in cima di u poghju. Ma u forte era diventatu un dispositu d'arme di u genuvesi è fù abbuttatu in u 1729 da i corsi chì s'eranu rivultati. U forte hà accoltu dopu u rè di Corsica Tiadoru di Neuhoff. Dopu hè stata a famiglia Matra, chì hà avutu u cuntrollu di u forte. U più cunnisciutu di i Matra fù Mariu Emmanuele Matra, chì fù in lotta contr'à Pasquale Paoli per u putere in Corsica. Morse u 28 di marzu di u 1757, ma u forte firmò à pruprietà di a so famiglia. L'annu dopu u so classamentu cum'è munimentu storicu, in u 1963, un dipositu archiulogicu fù stallatu in u forte. U forte Matra fù acquistatu in u 1979 da u Dipartimentu di Corsica Suprana.
E cullezzioni permanenti si ponu vede in quattru sale è 31 vitrine situate à u primu pianu. A sala A currisponde à l'accolta di u publicu. E sale B-C-D-E sò quelle di a mostra.
In a corte di u museu si pò vede una statua di leone. Hè stat scuperta in u 1975 nant'à u poghju di u situ archeulogicu. Spessu, statue di leone curavanu l'entrate di e più belle tombe etrusche (IVu seculu nanz'à Cristu).
Piattucciu etruscu di Genucilia : Hè un piattu chì rapresenta un prufilu feminile. À l'ingiru hè decuratu di mutivi di maròsuli. Hè un piattu per presentà a robba. Stu tippu di piattu hè di u IVu seculu nanz'à Cristu. Un esemplariu hè statu cunservatu à i Stati Uniti, in Providence. Nantu ci hè scrittu un nome, "Poplia Genucilia", chì deve esse quellu di u prupietariu di a bottega chì i facia..
Crateru etruscu à fiure rosse : Stu vasu vene da Tarquinia. Hè datatu à pocu pressu di u 300/275 nanzu à Cristu. Rapresenta un omu nudu, attaccatu à un arburu. E so mane sò ligate è hè survegliatu da un dragone. Hè l'eroe grecu Pirituu, figliolu di u rè Ixion. Hà vulstu arrubbassi à Parsefona, a sposa di Ade (Hadès), u rè di l'infernu. Ade l'avia fattu prigiuneru à ellu è à Teseiu. Eracle (Héraklès) hà riesciutu à liberà à Teseiu, ma micca à Pirituu chì ferma in infernu.
Oinochoe etruschi : Un Oinochoe (in francese "œnochoés") hè un generu di caraffa fattu per piglià u vinu in un vasu più grande, cum'è un crateru. Questi quì rapresentanu un persunagiu cun ale, è à l'ingiru ci sò donne. A tecnica utilizata hè quella di a ceramica pinta.
Crateru atticu cun Dionysos : Dionysos hè rapresentatu tenendu un bastone, chjamatu tirsu (in francese thyrse). A fiura maestosa di u Diu s'impone à u centru. Hè rapresentatu giovanu, cù una barba è una chjoma impurtante. In giru à ellu ci sò duie menadi (in francese ménades), e donne chì seguitate à Dionysos.
Kylix atticu à fiure rosse : Hè una grande cuppa chì face 34 centimetri di diametru. Hè presentata à l'arrimbersciu. Rapresenta una palestra, vale à dì u locu di l'attività fiscia. Si vedenu atleti chì tenenu lanze. Sott'à u manicu ci hè un riccu è travagliatu decoru di palmette .
Cullana cartaginese in pasta di vetru : Forse ch'ellu rapresenta u diu egizzianu Bes, prudettore di a casa. A so guffezza permettia d'alluntanà l'ochju. Hè datatu di u IVu seculu nanz'à Cristu.
Crateru atticu à fiure rosse : Stu crateru hè datatu di a prima metà di u Vu seculu nanz'à Cristu. Si vedenu quattru persunagi : u diu Dionysos durante e vindemie. Hè arrittu, tene in manu un bastone (u tirsu). Hè u solu à esse vestutu. A so attitudine cuntrasta cù i satiri, scrianzati è ridiculi. Un satiru porta un spurtone nant'à u so spinu, carcu d'uvà. Hè strambu è pare ch'ellu ride. Un altru satiru inciacca l'uva.
Skyphos cù una malacella : Un skyphos hè un vasu per beie. Questu quì hè di u Vu seculu nanz'à Cristu. Da i canti di a malacella ci sò mazze d'alivu, chì sò l'attributi di a dea Atena, prutettrice di a cità d'Atene.
Kylix à fiure rosse : Si vede u satiru chì corre ver'di un grande crateru. Tene in manu un cantaru, un vasu per beie u vinu. Porta dinù un'otra nant'à a so spalla. U satiru face parte di quelli chì accumpagnanu u diu Dionysos.
Skyphos à fiura nera : Herakles cù u toru. Sta fiura rapresenta à Herakles in traccia di fà u sestu travagliu impostu da Euristeu. Herakles deve chjappà è dumà u toru di l'isula di Creta chì Puseidone avia resu arrabbiatu. Stu bellu skyphos hè unu di i vasi i più antichi di u museu.
Rhyton atticu à capu di mulu : U rhyton hè un vasu per beie. Questu quì hè assai espressivu : hà l'arechje chjinate in daretu, i narici è l'ochji sburlati. E scene nant'à u collu di u vasu facenu riferenza à una festa diunisiaca : ci sò trè persunagi chì ballanu, sunà cun un strumentu di musica, cantà è beie vinu.
Rhyton à capu di cane : Stu bellu capu di cane vene da u listessu attellu ch'è u capu di mulu. I persunagi rapresentati nant'à u collu sò i listessi. Si cunnosce u nome di quellu chì hà fattu u vasu : un certu Brygos. Ma ùn hè micca quellu chì l'hà pintu.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Museu d'archeologia d'Aleria Ghjilormu Carcopino, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.