U lepru corsu (Anthyllis hermanniae) hè una pianta chì faci parti di a famiglia di i Fabaceae.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Anthyllis hermanniae | |||||
Classificazioni scentifica | |||||
Regnu | Plantae | ||||
Divisioni | Magnoliophyta | ||||
Classa | Magnoliopsida | ||||
Ordini | Fabales | ||||
Famiglia | Fabaceae | ||||
Genaru | Anthyllis | ||||
Nomu binuminali | |||||
Anthyllis hermanniae Linnaeus, 1753 | |||||
U lepru corsu hè una pianta arbacea appartinendu à a famiglia di i Fabacées. Si caratterizeghja da i so piccioli addrizzati è ramificati, pudendu aghjunghja un'altezza da 30 à 60 centimi. U fustu hè brunu. Hè una pianta turtuosa, mori ramificata. I so casci sò cumposti da fuglioli stretti è lungarini, d'un verdi vivu. I fiora, ragruppati in infiuriscenzi à forma di gaspi, sò di culori rusulinu pallidu à viulettu chjaru. Pussedini una curolla à forma di sbarabattula, tipica di i pianti di a famiglia di i Fabaceae. U lepru corsu fiurisci d'aprili à ghjugnu. U lepru corsu hè una pianta ermafrudita. U so fruttu hè un currochjulu chì cunteni un graneddu solu, chì u so culori hè verdi bughju.
U lepru corsu hè una spezia endemica di u bacinu mediterraniu. Omu a ritrova par u più in i righjoni di u sudu di l'Auropa, in particulari in iSpagna, in Francia, in Italia è in Grecia. Hè ancu prisenti in Africa subrana, in particulari in Algiria è in Tunisia. 'Ssa pianta affizziuneghja i terri calcarii è i zoni assuliati, tali i pratulini, i prata asciutti è i cuddini pitricosi.
U lepru corsu hè prisenti è cumunu in Corsica.Si trova in muntagna media è alta. A sottuspezia prisenti in Corsica hè: Anthyllis hermanniae corsica. U lepru corsu piaci à i capri è à i pecuri.
U lepru corsu hè statu discrittu pà a prima volta da u butanistu svidesu Carl von Linné in 1753 in a so opara Species Plantarum. Apparteni à u genaru Anthyllis, chì ragruppa circa 50 spezii di pianti arbacei. Esistini parechji sottuspezii di Anthyllis hermanniae:
U lepru corsu hè una spezia chì hè attualmenti classificatu com'è priaccupazioni minori (LC) da l'Unioni internaziunali par a cunsirvazioni di a natura (UICN). Bench'è eddu possi essa lucalamenti minacciatu da a distruzzioni di u so ambienti naturali divuta à l'urbanisazioni è à l'agricultura intinsiva, ferma rilativamenti spartu in a so aria di ripartizioni. Eppuri, hè impurtanti di surviglià attentamenti l'evuluzioni di i so pupulazioni è di metta in campu di i misuri di cunsirvazioni apprupriati par prisirvà 'ssa spezia è u so ambienti.
U lepru corsu hè citatu calchì volta in a litteratura in lingua corsa. Par esempiu in I buciuleddi d'Anghjulu Canarelli: O beddi si vo aviati vistu i cuscinedda di Gennartu, i mazzuli di Curu, di Coria, di Lepru Corsu, i brancona di Ghjineparu chì si scuzzulaiani, e tutti sti buciuleddi lighjeri schieti parfumati chi si mischiavani in un buciuliddumu ch’un capiu mancu più.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Lepru corsu, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.