Leonardo Fibonacci (v.
1175 à Pisa - v. 1250) hè statu un matematicu talianu. Avia, à l'epica, per nome d'usu "Leonardo Pisano", è si cugnumava qualchì volta ellu stessu "Leonardo Bigollo" (bigollo significhendu "viaghjadore" in talianu). Cù altri matematichi di u so tempu, cuntribuse à a rinascita di e scienze esatte dopu à a decadenza di l'ultima parte di u Medievu. S'ellu hè cunnisciutu per a seguita di Fibonacci, ghjoca soprattuttu un rollu di un'impurtanza cunsiderevule fendu u ligame trà u sapè matematicu di i musulmani, in particulare di i cifri indoarabi, è l'Occidente. Fubbe l'autore di un'opera, Liber abaci (1202), è un grande viaghjadore. Di i so viaghji ind’è u mondu arabu cù u so babbu impurtò in occidente u modu mudernu di impennà i numeri, chì oghje si chjamanu dinù numeri arabi. Fibonacci hè cunnusciutu ancu pè a sequenza di numeri chjamata successione di Fibonacci chì principia cù: 1, 1, 2, 3, 5, 8, 13, 21, 34, 55, 89, ... è dunde ogni numeru hè a somma di i dui chì u precedenu.
E fonte biugrafiche annantu à 'ssu persunaghju facenu crudelmente diffettu. Natu in Pisa, Ripublica marittima di a Tuscana, a so educazione s'hè fatta in grande parte à Bejaia in Alghjeria, induve u so babbu Guglielmo Bonacci era u ripprisintante di i marcanti di a Republica di Pisa. Hè in 'ssa cità portuaria, chì era à quell'epica un centru cummerciale è intellettuale, chì Fibonacci cumenciò a so educazione in matematichi. Benchì omu ùn sappia micca si ellu sapia leghje l'àrabu, studiò in particulare i travagli algebrichi d'Al-Khwarizmi.
Avendu dinù viaghjatu in Egittu, in Siria, in Sicilia, in Pruvenza à prò di u so babbu, è scuntratu diversi matematichi, Fibonacci ne rapurtò à Pisa in u 1198 i cifri àrabi è a nutazione algebrica (chì certi ne attribuiscenu l'intruduzione à Gerbert d'Aurillac). Quessa illustra i ligami trà a vitalità cummerciale di e cità d'Italia di l'epica è a criatività scentifica è artistica di i so membri.
In u 1201, pruvò chì ogni frazzione a/b pudia esse nutata cum'è una somma di frazzione distinte chì u so numeratore hè 1, vene à dì, pudia esse ripprisintata da una frazzione egizziana.
Da u 1202 à u 1225, hè occupatu incù e so differente opere.
Dopu u 1228, a vita di Fibonacci ci hè guasi scunnisciuta. Un solu documentu cunnisciutu si riferisce à ellu. Sì tratta di unu dicretu datatu di u 1241 nutifichendu l'attribuzione dà a Republica di Pisa di un salariu annuale di vinti lire à u "savviu è discretu Maestru Leonardo Bigollo". 'Ssu salariu li fubbe datu in ricunniscimentu di i sirvizii resi à a cità è à i citatini in qualità di cuntabile. Fibonacci morse pocu dopu, prubabilmente à Pisa.
U libru di i calculi hè un trattatu annantu à i calculi è a cuntabilità fundatu annantu à u calculu decimale à un'epica induve tuttu l'Occidente imprudava sempre i cifri rumani è calculava annantu à l'abbacu. 'Ssu libru hè assai influinzatu da a so vita in i paesi nordafricani. Hè d'altronde ridattu in parte da dritta à manca.
Incù 'ssa publicazione, Fibonacci intruduce u sistemu di nutazione arabu in Europa. 'Ssu sistemu hè più putente è più rapidu chì a nutazione rumana, è Fibonacci ne hè pienamente cuscente. L'invinzione serà prima male ricevuta parchì u publicu ùn capia più i calculi ch'elli facianu i cummercianti. In u 1280, Firenza interdì ancu l'usu di i cifri arabi da i banchieri. Omu ghjudicò chì u zeru arricava a cunfusione è e difficultà à u puntu ch'elli chjamonu 'ssu sistemu cifra, chì deriveghja da u nome arabu di u zeru (al sifr = biotu, zeru). Seria da l'usu di i numeri in a tradizione cabalistica chì a parola ciffra avaria acquistatu u sensu di codice sicretu.
Fibonacci hè più cunnisciutu à i ghjorni d'oghje per unu di i so prublemi cunducendu à i numeri è à a seguita chì portanu u so nome, ma à a so epica, sò soprattuttu l'appiicazione di l'aritmetica à u calculu cummerciale chì l'anu fattu cunnosce : calculu di u prufittu di e transazione, cunvirsione trà munete di differenti paesi usendu base differente (basa 10, 12, 20). U so travagliu annantu à a teuria di i numeri era ignuratu à l'epica, ma fubbe assai largamente lettu mentre i dui seculi chì suvitonu. I so travagli sò oramai assai imprudati in finanza di mercatu, è in particulare in analisi tecnica.
Hè un libru di geumitria è di trigunumitria, omagiu indirettu di u matematicu pisanu à Federiccu di Souabe, chì fubbe incurunatu imperatore à a fine di quistannu 1220. Ci mostra frà altru chì a soluzione reale di l'equazione ùn hè micca custruttibile à a regula è à u cumpassu. Si tratta di unu risultatu senza equivalente dapoi Euclide.
'Ssu libru di i quatrati, dedicatu à Federiccu II , hè un libru di prublemi numerichi, parte assai impressionnante di u travagliu di Fibonacci.
Hè un raggruppamentu di soluzione à i prublemi posti da Maestru Ghjuvanni di Palermu, filosofu di a Corte, à u mumentu di un cuncorsu di matematiche organizatu da è in prisenza di Federiccu II, prublemi ch'è solu Fibonacci avia saputu risolve.
U nome di Fibonacci, currispundente à filius Bonacii, figliu di Bonacci, in latinu ", li hè statu attribuitu di manera postume.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Leonardu Fibonacci, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.