Dia Internacional di Hende Muhe (na Kòrsou/Boneiru: Dia Internashonal di Hende Muhé), originalmente conoci como Dia Internacional di e Hende Muhe Trahado, ta un dia festivo internacional cu ta conmemora riba dia 8 di maart e lucha di hende muhe pa su participacion den sociedad y pa su desaroyo integro como persona, basa riba igualdad cu hende homber.
Cada aña e celebracion tin un tema specifico.
Fecha di fundashon òf kreashon | 28 febrüari 1909, 1922, 1949, 8 mart 1917 |
---|---|
Nòmber duná di | muhé |
Presedí pa | National Woman's Day |
Ta konmemorá | muhé |
Dia di aña | 8 di mart |
Describi pa URL | https://www.newworldencyclopedia.org/entry/International_Women's_Day |
Hashtag | WomensDay, InternationalWomensDay |
Su origin ta e accidente tragico cu a tuma lugar 8 di maart 1908, na New York caminda un cantidad grandi di trahador a protesta den un fabrica di paña pa motibo di e abuso di e dunador di trabou y tambe pa mehora e condicionnan di trabou. Pa e motibo aki nan a wordo kita for di trabou. Relaciona cu esaki e trahadornan a cera e fabrica y a declara nan mes den welga. Repentinamente a surgi un incendio provoca, cual a costa bida di 129 trahador femenino den e fabrica. Esaki tabata e inicio di e lucha femenino pa igualdad di genero.
Na 1910 durante e Conferencia Internacional di Muhe Socialista na Copenhagen e delegadonan aleman Clara Zetkin, Käte Duncker, Paula Thiede y algun otro ta propone pa estableci un Dia di Hende Muhe cu ta celebra anualmente. Un 100 delegado representando 17 pais ta bay di acuerdo cu e idea como strategia pa promove derechonan igual, incluso derecho di voto pa hende muhe. Un aña despues riba dia 19 di maart 1911 mas di un miyon hende na Austria, Dinamarka, Alemania y Suisa ta celebra e prome Dia Internacional di Hende Muhe.
Despues cu el'a wordo adopta oficialmente na Union Sovietiko e Dia Internacional di Hende Muhe tabata ser celebra mas tanto na pais comunista y dor di e movimiente comunista mundial. E ta keda un dia festivo comunista te 1967, ora el'a ser integra den e di dos ola feminista, cu cual e ta asumi un caracter activista. Den decada 1970 y 1980 gruponan di muhe ta uni na gruponan iskierdista y organisacionnan laboral pa demanda pago igual, oportunidad economico igual, derechonan legal igual, derechonan di mama, cuido di mucha subsidia y prevencion di violencia contra hende muhe.
Na 1972 e Asamblea General di Nacionnan Uni (NU) den su resolucion 3010 ta declara e aña 1975 como Aña Internacional di Hende Muhe. Despues cu NU mes ta cuminsa celebra e dia anualmente e ta invita na 1977 tur estado pa, conforme su tradicion y costumber nacional, declara e 8 di maart como Dia Internacional pa e Derechonan di Hende Muhe y Paz Internacional.
Dia International di Hende Muhe ta un dia di fiesta oficial na varios pais rond mundo; entre otro na
Afghanistan, Angola, Armenia, Azerbaijan, Belarus, Burkina Faso, Cambodia, China (pa hende muhe so), Cuba, Georgia, Alemania (solamente Berlin), Guinea-Bissau, Eritrea, Kazakstan, Kirguistan, Laos, Madagascar (pa hende muhe so), Moldavia, Mongolia, Montenegro, Nepal, Rusia, Tajikistan, Turkmenistan, Uganda, Ucrania, Uzbekistan y Zambia.
Ademas tin cierto pais cu si generalmente ta observa e Dia Internacional de Hende Muhe apesar di no ta un dia di fiesta oficial. Entre e paisnan aki ta encontra Aruba, Australia, Bosnia Herzogovina, Bulgaria, Chile, Camerun, Croatia, Kòrsou, Romania y Vietnam.
Mira tambe e kategoria International Women's Day di Wiki Commons pa mas dato mediatiko tokante di e tema aki. |
Referensia
|
This article uses material from the Wikipedia Papiamentu article Dia Internacional di Hende Muhe, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). E kontenido ta disponé bou di CC BY-SA 4.0, a menos ku ta unique ta alkontrario. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Papiamentu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.