Vechju Marinu

U vechju marinu (Monachus monachus) hè un mammiferu marinu di a famiglia di i Phocidae.

U vechju marinu
Vechju Marinu
Monachus monachus
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Mammalia
Ordine Carnivora
Famiglia Phocidae
Generu Monachus
Nome binuminale
Monachus monachus
Hermann, 1779
Vechju Marinu

Hè una spezia minacciata d'estinzione. À i ghjorni d'oghje, ùn esiste più cà circa 500 esemplari di vechju marinu in u mondu.

Descrizzione

U vechju marinu fundieghja pocu, insin'à vinti metri solamente, chì ùn pò stà in apnea ch'è 5 o 6 minute à 10 metri, è 3 minute à circa 30 metri.

'Ss'ultimi anni, u vechju marinu hà cambiatu è adattatu e so abitudine, appostu chì stà piuttostu avà in e sapare è e grotte marine, per pruteghje si di a l'attività umane. Difatti, e nascite occorrenu in e grotte marine ma i ghjovani sò più esposti à u periculu di e cavallate di u mare.

Morfologia

Vechju Marinu 
U scheletru di u vechju marinu

E caratteristiche fisiche di u vechju marinu sò analoghe à quelle di l'altre Phocidae: u corpu hè allungatu, irregularmente cilindricu.

U vechju marinu hà una lunghezza da 80 à 280 cm è pò ancu ghjunghje sin'à 400 kilò di pesu; e femine sò appena più chjughe di i masci. Anu una piccula testa. U pilame di u vechju marinu hè brunu, essendu più chjaru annantu à u ventre. U vechju marinu campa sin'à 30 o 40 anni. U pelu hè cortu cortu, circa un mezu centimetru, ma hè adattatu à l'acqua di u mare Terraniu, più calda ch'è quella di l'oceanu. U pilame di i chjuchi hè più bianchicciu è ci hè in generale una tacca bianca versu u billicu.

Distribuzione

Vechju Marinu 
Areale attuale di u vechju marinu

L'areale di u vechju marinu comprendia in i tempi u Mare Terraniu sanu, u Mare Neru, e coste atlantiche di Spagna è di u Portugallu, u Maroccu, a Mauritania, Madera è e Canarie. Ma à i ghjorni d'oghje, hè guasi sparitu da e coste di u Mare Terraniu, per via di a crescenza di l'attività umane annantu à u litturale (pesca, turisimu, custruzzione) ma dinù di a destruzzione di fucile. U vechju marinu hè in periculu d'estinzione, chì ùn ni ferma più ch'è circa 500 individui, in parechji gruppi isulati in Grecia è in Turchia, è dinò in u nordu-punente di l'Africa (Maroccu, Mauritania è Madera).

Prutezzione

U vechju marinu hè prutettu da:

  • a cunvinzione internaziunale di Washington (CITES) chì interdisce u cummerciu di e spezie di fauna è di flora minacciate di sparizione: hè classatu à l'Annessu I di a CITES.

In Corsica

Vechju Marinu 
Gargalu

U vechju marinu hè ancu chjamatu in Corsica: l'omu marinu, u boiu marinu o ancu u vitellu marinu. U vechju marinu era cumunu in Corsica mentre a prima mità di u seculu XX. Era arrighjunatu in u Capicorsu, annantu à a costa uccidentale, ma dinù in l'areale chì si stende in a parte a più suttana di a Corsica: da Prubià à Bonifaziu, sin'à Portuvechju. I vechji marini eranu prisenti in parechje sapare di l'attuale Riserva di Scandula. Friquentavanu e spiaghje di i circondi, è in particulare e spiaghje di Galeria. U vechju marinu era prisente in l'isulottu di Gargalu, ma dinù in in una sapara maiore di a Punta Palazzu. Hè in 'ssa sapara chì fù tombu un vechju marinu femina, da u principe Rainier III di Monacu, u 27 sittembre di u 1946 (Franceschi 1987). 'Ssu vechju marinu hè espostu avà in u Museu oceanograficu di Monacu. Bon'parechji vechji marini di Corsica sò stati tombi prima di piola, ma dopu funi tombi di fucile. À spessu, i vechji marini erani tombi da i pescadori, chì u cunsideravanu cum'è un cuncurrente per a pesca. È quessa, assuciata à una friquentazione più impurtante di e spiaghje è di l'isulotti da i turisti, incausò à pocu à pocu a sparizione di u vechju marinu di l'isula. Qualchì vechju marinu fù usservatu in u settanta o un pocu più dopu, ma l'usservzione sò schersi è cuncernanu individui isulati. Si pò mintuvà dinù parechje usservazione più ricente (U Scoddu, ferraghju 2010), in particulare vicinu à l'isula di U Cavallu. Si spera chì u vechju marinu puderà esse riintroduttu in Corsica, in i so lochi, in particulare in a Riserva di Scandula. Cù u tempu, e cunniscenze scentifiche anu dimustratu ch'ellu un animale ch'ùn fundieghja tantu - sin'à vinti metri - chì e so capacità per l'apnea sò debule.

Rifarenzi

Da veda dinò

Tags:

Vechju Marinu DescrizzioneVechju Marinu DistribuzioneVechju Marinu PrutezzioneVechju Marinu In CorsicaVechju Marinu RifarenziVechju Marinu Da veda dinòVechju MarinuMammiferuMonachus monachus

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

Eintracht FrankfurtLingua corsaMagnesiuGianluca Mancini8 di settembreGolden GlobeAllium molyRuzunuDiòcesi d'Accia8 di ghjennaghju19 di ghjugnu13 di dicembreMartiCopenaghen27 d'aprileStati Uniti d'America2024CanadàSiliciuManiMaghjuErba biancaLingua ingleseDavid Bowie2008UcrainaIsula di Capu Rossu18 di ghjennaghjuLeonardu FibonacciIsraeleSanta Croce di BastiaMercuriu (mitolugia)RicercaInformaticaLingua catalanaNuvembriLussemburguYFrìsgiulaPastasciuttaBeduiniAlabaiAostu11 d'aprileVennariGruppu di cantu di CorsicaSluvenia1902CatalugnaSambucuGhjaddinaMacauCesiuCucinaM78CristianisimuXSan PetruburguPiumbinuTelevisione20234 di nuvembriAmerica settentriunaleSpoletoGhjugnuWiesbadenIsaac NewtonGiapponeBelgica🡆 More