Gripă: Boală cauzată de un virus

Gripă
Virus gripal Influenza, mărit de 100.000 de ori
Specialitate	medicină de familie pneumologie boli infecțioase medicină de urgență
Incubație	Două zile după expunere
Simptome	febră, congestie nazală, durere de gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse, strănut, stare de oboseală
Cauze	Orthomyxoviridae[*]​
Metodă de diagnostic	examinare clinică[*]​ Hemogramă viral culture[*][[viral culture (laboratory test)|​]] Imunofluorescență
Clasificare și resurse externe
ICD-9	487
ICD-10	J10 J11 J9
ICD-11
ICD-9-CM	487 487.8
OMIM	614680
DiseasesDB	6791
MedlinePlus	000080
Patient UK	Gripă
MeSH ID	D007251
Modifică date / text

Simptomele pot fi blânde sau severe. Cele mai întâlnite simptome sunt: febră, congestie nazală, durere de gât, dureri musculare, dureri de cap, tuse, strănut și starea de oboseală. Aceste simptome se instalează de obicei la două zile după expunerea la virus și durează mai puțin de o săptămână. Cu toate acestea, tusea poate să dureze mai mult de două săptămâni. La copii, mai pot apărea și diareea și stările de vomă, acestea fiind însă rare în cazul adulților^{[este de încredere?]}. Diareea și stările de vomă apar și în cazul gastroenteritei, o boală ce nu are legătură cu gripa, existând posibilitatea de a fi asociate în mod eronat gripei. Printre complicațiile gripei se numără pneumonia virală, o a doua pneumonie bacteriană, sinuzită, dar și înrăutățirea condițiilor medicale deja existente, precum astmul bronșic sau insuficiența cardiacă^{[este de încredere?]}.

Trei tipuri din cele patru ale virusului Influenza afectează oamenii: tipurile A, B și C^{[este de încredere?]}. Nu se cunoaște ca subtipul D să afecteze oamenii, însă există riscul de a se întâmpla asta. De obicei, virusul este răspândit pe calea aerului de la tușit și strănutat^{[este de încredere?]}. Acest lucru se întâmplă de cele mai multe ori pe distanțe relativ scurte, de aproximativ 2 metri^{[este de încredere?]}. Se poate răspândi și prin atingerea suprafețelor contaminate de virus, urmată de atingerea gurii sau a ochilor^{[este de încredere?]}. O persoană poate fi contagioasă pentru ceilalți atât înainte de apariția simptomelor, cât și în timpul manifestării acestora. Infecția cu virusul gripal poate fi confirmată prin verificarea prezenței virusului în gât, spută și nas.

Spălarea frecventă a mâinilor reduce riscul de răspândire a virusului. Purtatul măștii chirurgicale de către o persoană bolnavă poate, de asemenea, reduce riscul răspândirii.^{[este de încredere?]} Vaccinarea anuală împotriva gripei este recomandată de Organizația Mondială a Sănătății pentru cei ce prezintă un risc ridicat. Vaccinul este eficient împotriva a trei subtipuri de virus gripal, din cele patru subtipuri, și este de obicei tolerat bine de organism. Vaccinarea făcută pentru un an poate să nu mai fie eficientă și în anul următor, deoarece virusul evoluează foarte rapid. Medicamentele antivirale pot fi folosite pentru a trata gripa.

Gripa se răspândește pe glob prin focare ce au loc anual, rezultând între 3 și 5 milioane de îmbolnăviri severe și un număr de morți între 250.000 și 500.000. Aproximativ 20% dintre copiii nevaccinați și 10% dintre adulții nevaccinați sunt infectați anual. În părțile sudice și nordice ale globului, focarele au loc în principal în timpul iernii, în timp ce în jurul Ecuatorului focarele pot avea loc în orice moment al anului. Moartea apare de cele mai multe ori în cazul persoanelor tinere, vârstnice sau celor care au și alte probleme de sănătate. Focarele foarte mari sunt cunoscute ca pandemii și sunt foarte rare. În secolul al XX-lea, trei pandemii de gripă au avut loc: gripa spaniolă dintre 1918-1920 (50-100 milioane de morți), gripa asiatică în 1957 (2 milioane de morți) și gripa din Hong Kong în 1968 (un milion de morți). Organizația Mondială a Sănătății a declarat focarul de virus gripal A(H1N1) din iunie 2009 ca fiind o pandemie. Gripa poate afecta și animalele, precum porcii, caii și păsările.

Perioada de incubație este scurtă - 1-3 zile. Debut brutal: frisoane, febră 39-40 °C, mialgii (zdrobire musculară), cefalee/ debuturi apoplectice, la tineri, cu lipotimii, colaps sau exitus (moartea) în primele 24-48 ore. Evoluția este dominată de simptome generale toxice nu de catarul respirator: febra crescuta, facies și conjunctive injectate, cefalee frontală și suborbitară, dureri ale globilor oculari la mișcare și apăsare, lombalgii, hiperestezie cutanată, somnolență sau agitație, laringo-traheită cu tuse uscată, răgușeală. Se pot asocia: vărsături, diaree, epistaxis, tahipnee (la vârstnici ca element de risc). Complicații: laringita, bronșiolita, pneumonia, meningoencefalita. În sarcină, mortalitatea prin gripă e dublă are efect teratogen în primele trei luni.

Asigurarea obligatorie a repausului la pat (gripa pe picioare poate fi letală); camere bine aerisite, fără supraîncălzire și aglomerări (risc de suprainfecție microbiană); evitarea contactului cu alte persoane (risc în dublu sens); persoanele active se izoleaza la domiciliu din motive epidemiologice. Alimentație bogată, adaptată stării bolnavului (hidrozaharat);aport caloric și hidric suficient ținând cont de febră și transpirație;dezinfecția și igiena mucoaselor: ochi, nas, gât; împachetări hipotermizante, mai ales la sugari (risc convulsivant) și bătrâni. Mici îngrijiri cotidiene: transpirația (ștergerea cu prosop uscat, cu alcool mentolat, lenjerie schimbată), combaterea tusei, decongestionante nazale (nu se administrează sub 2 ani); sprijin pentru defecare, urinare; se interzice aspirina la copii sub 17 ani-risc de Sindrom Reye; supravegherea permanentă pentru a surprinde complicațiile: convulsii, deshidratare, senzația de sufocare, tahipnee, tahicardie sau complicații microbiene supraadăugate.

Măsuri generale: izolare, dezinfecție umedă, evitarea aglomerațiilor. Măsuri speciale: vaccinarea antigripală mai ales la persoanele cu BPOC (boală pulmonară obstructivă cronică), cardiaci, astmatici, peste 65 ani, personalul din unități de ocrotire, spitale, cei cu boli cronice (diabet, ciroză), infectați cu HIV, cei ce fac tratament cu aspirină, cortizon, citostatice, gravidele în trimestrul II și III de sarcină. Vaccinarea se face de obicei în lunile octombrie sau noiembrie.

• 1889-90 flu, People infected (est.) number : please review source. There are two diverging statments. 20–60% vs 60% (45–70%). Which one is more relevant ?
• Spanish flu, people infected numbers (500 million), mortality rate (2~3%) contradict the deaths worldwite "20-100 million" statments. Review needed. Lead : Johnson NPAS, Mueller (2002) "Updating the Accounts: Global Mortality of the 1918-1920 Spanish Influenza Pandemic".
• Kilbourne, Edwin D. (2006). „Influenza Pandemics of the 20th Century”. Emerging Infectious Diseases journal (în engleză). Centers for Disease Control and Prevention. 12 (1): 9–14. doi:10.3201/eid1201.051254.  : considers 1918, 1957, 1968 as pandemic ; 1947 (H1N1), 1976 (H1N1), 1977 (H1N1) as pseudopandemic.

• Gripă aviară
• Listă de epidemii
• Listă de virusuri
• Tuse convulsivă

 

Wiki Commons conține materiale multimedia legate de gripă

• Gripa, noua amenințare Arhivat în 21 ianuarie 2012, la Wayback Machine., 7 mai 2010, Eusebi Manolache, Historia
• Pericolele gripei, 28 noiembrie 2004, Magda Marincovici, Jurnalul Național
• Răceala și gripa, 12 februarie 2008, Jurnalul Național
• Gripa la varstnici, 17 februarie 2005, Steluta Indrei, Jurnalul Național
• Ace de cojocul gripei - Vaccinul, 25 octombrie 2005, Sanatatea Noastra, Jurnalul Național
• Știți cum să vă feriți? Astăzi: gripa!, 17 februarie 2009, Amos News