Carghjesi ò Carghjese (in grecu: Καργκέζε, rumanizzazione: Kargkéze; in francese: Cargèse; in talianu: Cargese), hè un cumune di u dipartimentu di a Corsica suttana.
In u cumune esistenu ancora parechji famiddi di urighjini greca.
Carghjesi | |
---|---|
Statu | Francia |
Rigioni | Corsica |
Dipartimentu | Corsica suttana |
Circundariu | |
Cantonu | Dui Sevi |
Codici INSEE | 2A065 |
Codici pustali | 20130 |
Merri | François Garidacci (2008-2014) |
Intercumunalità | |
Longitudina | |
Latitudina | |
Altitudina | |
Superficia | ettari |
Pupulazioni | 982 |
Dinsità | ab./km² |
In u 1676, 730 famiddi grechi urighjinarii di Itilo, in u sudu di u Pilupunnesu in a zona di a pinisula di Mani pà fughja a duminazioni turca sbarconu in Corsica, avendu uttinutu da a Ripublica di Ghjenuva u pirmessu di trasfirisciasi. I Grechi ebbini in cuncissioni grandi tarreni chì ùn erani micca abitati in a zona di Paomia, in a zona interna di Sangonu, è ci custitusini una prima culonia: accolti di manera ustili da a pupulazioni lucali, i fughjiti fubbini à più ripresi attaccati duranti i rivolti antighjinuvesi di 1715 è di 1729, truvandu rifughju in a piazzaforti di Aiacciu in u 1735 (quici esisti ancora una cappedda di ritu grecu). À parta da 1769 si trasfirisini infini, sottu à a prutizzioni francesa, à Carghjesi. U paesu fubbi ancora attaccatu da i Corsi in 1793, duranti a Rivuluzioni, è a pupulazioni ebbi à fughja dinò à Aiacciu. Ridotti di un terzu di l'effettivi, i Carghjisini pobbini riturnà à i so casi solamenti quattru anni dopu.
Oghji u dialettu neugrecu di Carghjese hè cumpletamente spentu. L'ultimi fasi di questa parlata fubbini usservati da u linguistu O. Parlangèli, chì in 1952 parla di un numaru assai limitatu di individui, distribuiti in dui nuclei familiari, dinò capaci di praticalla. U spenghjimentu di u dialettu neuellenicu ùn hà impiditu u mantinimentu di i casati urighjinari, di un certu numaru di prestiti lissicali passati à u dialettu corsu lucali chì si affirmò dopu, è soprattuttu di l'usi liturgici grecu-catolichi in una di i dui chjesi di l'abitatu. Quisti mimorii custituiscenu oghji u principali elementu di spicificità culturali di a cumunità carghjisana [Nicholas 2006].
Da Carghjesi, o più pricisamenti da Revinda, inizia un sintieru escursiunisticu par u Monti Cintu.
Dipoi 2002 : François Garidacci
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Carghjese, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.