Tsunami

• Prăbușirea unor meteoriți în oceane.
• Seisme sau alunecări submarine.
• Dislocări abrupte de roci
• Dislocări bruște de ghețari în oceane.
• Cutremure în mijlocul oceanelor sau a mărilor.

Valul tsunami (din limba japoneză: val de port) se propagă diferit față de valul obișnuit. În larg, la ape adânci, valul mareic prezintă viteze foarte mari: de la 300 la 700 Km/h, și se propagă în toată masa apei (pe toata adâncimea oceanului/mării), nu doar la suprafață ca valul obișnuit creat de vânt. Înălțimea lui variază de la câteva zeci de centimetri până la câțiva metri. El se înalță spre coastă, căpătând aspectul unui mal teșit, măturând în continuare fundul oceanului, pentru ca la mal să se manifeste ca un zid de apă care năvălește pe uscat. Un tsunami poate provoca pe țărm în câteva minute victime umane numeroase și pagube majore.

La 9 iulie 1958 a avut loc un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter în Golful Lituya, Alaska, provocând un megatsunami cu înălțimea valului de apă de 52 metri. Acesta este cel mai mare tsunami cunoscut din istorie.

•  
  Simularea mişcării particulelor într-un val (în apă puţin adâncă)
•  
  La mică adâncime, viteza de propagare şi lungimea de undă scad, iar amplitudinea creşte
•  
  Coasta care are o pantă abruptă provoacă valuri cu potenţial distructiv
•  
  O pantă mai puţin abruptă ajută la diminuarea puterii tsunamiului

La început, apa oceanului se retrage ca din senin. La orizont apare un mic "zid de apă" sau "vălurele", dispuse unele peste altele, ce se reped spre uscat. Apa ocupă cu viteză spațiul gol creat, și intră cu viteză mare pe plajă.

• Listă de superlative geografice
• Accidentul nuclear de la Fukushima-Daiichi
• Cutremurul din Oceanul Indian din 2004

 

Wiki Commons conține materiale multimedia legate de tsunami

• „Tsunami” la DEX online
• Lituya Bay: locul unde a lovit cel mai puternic tsunami, 23 martie 2012, Nicu Pârlog, Descoperă

Multimedia

• - filmarea unui amator surprins în mașină de cutremur și tsunami la Fukushima-Daiichi