Passerottu

U passerottu (o passarottu) ( Passer italiae) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i passeridae.

U passerottu
Passerottu
Passer italiae
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Aves
Ordine Passeriformes
Famiglia Passeridae
Generu Passer
Nomu binuminali
Passer italiae
Vieillot, 1817
Passerottu

U so areale, in u Mare Terraniu hè l'Italia, a Corsica, a Sicilia, Malta è a Creta. In a parte à punente di a Sicilia è in Sardegna, ùn si scontra micca u passerottu ma una spezia chì 'ss'assumiglia moltu: u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). In u nordu di l'Africa, ci hè una forma media trà u passerottu è u passerottu europeu, a spezia più cumuna in Europa: passer domesticus.

U passerottu s'assumiglia à a spezia cumuna in Europa passer domesticus, ma hà i bucelli bianchi è una curona russiccia-bruna in capu, com'è u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). U passerottu hè longu 15-17 cm cm. Pesa da 25 à 35 grammi. A so apertura alare hè 20-30 cm. Face u so nidu in e case, i bastimenti o ind'i l'arburi.

U passerottu hè onnivoru: manghja frutti, insetti, varmi è ancu ciò chì ghjetta l'omu.

Sistematica

Difatti, u statutu di a tassunumia di u passerottu hè incertu ed hè sempre in dibattitu. Certi u cunsidereghjanu cum'è una sottuspezia di passer domesticus. D'altri invece l'anu cunsideratu cum'è una sottuspezia di u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). Ma in a sistematica muderna, u passerottu hè piuttostu cunsideratu cum'è una forma specifica: Passer italiae. 'Ssa forma specifica seria derivata da una spezia independente di passerottu chì era prima in Africa ma chì era sparita di u so areale nativu è chì si seria sparta dopu in u so areale attuale.

Parechji sinonimi di Passer italiae sò:

  • Passer hispaniolensis italiae
  • Passer domesticus italiae

In Corsica

Passerottu 
U piulacone
Passerottu 
Passer italiae

U passerottu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in Corsica. Hè prisente in l'isula sana, insin'à 1050 metri. Ma hè assente di i lochi ind'ellu ùn ci hè micca l'omu, è stà piuttostu in i paesi è in e cità. Ma pò accade chì una culonia di passerotti stessi luntanu da un paese. In l'areale di a punta suttana di a Corsica, in u triangulu Bonifaziu-Pianottulu-Sant'Amanza, accade à spessu di truvà una forma media, cruciata, trà u paserottu è u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis), chì hè prisente in Sardegna. 'Ssa forma hè u resultatu da i scambii trà e duie spezie in e Bocche di Bonifaziu (Moneglia 2009). Ma u passerottu spagnolu dinò hè prisente in a parte suttana di a Corsica (Thibault 1985).

Altri nomi corsi di u passerottu sò: a passera casareccia, u passu, a passula, u casanu.

Referenze

  • Moneglia, Pasquale, U Passerottu, Stantari, 17, 2009 (in francese)
  • Thibault, Jean-Claude, Acelli di Corsica - Les oiseaux de Corse, 1983, PRNC (in francesu)

Da vede dinù

  • l'avifauna di Corsica
  • u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis)
  • u passerottu europeu: passer domesticus

Tags:

Passerottu SistematicaPasserottu In CorsicaPasserottu ReferenzePasserottu Da vede dinùPasserottuCorsicaCretaEuropaItaliaMaltaMare TerraniuPassarottuPasser italiaeSicilia

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

Ophrys provincialisFilosofiaMintrastu27 di settembreVivariuSport19 di ghjugnu1902Nizza26 di maghjuDumenicaDrittuC (linguagiu di prugrammazione)CeleArchititturaSveziaEuporia1 di dicembreNew YorkTimeo Danaos et dona ferentes16 uttroviCasanovaCorsu suttanuFocuRuandaBarack ObamaValeria Bruni TedeschiIranuTurkmenistanGnaphalium uliginosumJet LiMerusaglia28 di dicembreFlickrOlchiniLepru corsuLarus fuscusGianluca Mancini27 di dicembreJames StewartGhjaddinedda organuFranciaDelfinuLeghjeSurveglianza VideoPsicologiaNuvembriCalabriaParighjiLingua inglesePecitaFrançois AlfonsiChimicaCinemàSanta Croce di Bastia24 di maghjuSalutaTerraIShowSpeedLussemburguRMS TitanicGolden GlobeAnnuGruppu di cantu di CorsicaWiesbadenGalliu🡆 More