U passerottu (o passarottu) ( Passer italiae) hè un acellu chì face parte di a famiglia di i passeridae.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Passer italiae | |||||
Classificazione scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Divisione | Chordata | ||||
Classa | Aves | ||||
Ordine | Passeriformes | ||||
Famiglia | Passeridae | ||||
Generu | Passer | ||||
Nomu binuminali | |||||
Passer italiae Vieillot, 1817 | |||||
U so areale, in u Mare Terraniu hè l'Italia, a Corsica, a Sicilia, Malta è a Creta. In a parte à punente di a Sicilia è in Sardegna, ùn si scontra micca u passerottu ma una spezia chì 'ss'assumiglia moltu: u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). In u nordu di l'Africa, ci hè una forma media trà u passerottu è u passerottu europeu, a spezia più cumuna in Europa: passer domesticus.
U passerottu s'assumiglia à a spezia cumuna in Europa passer domesticus, ma hà i bucelli bianchi è una curona russiccia-bruna in capu, com'è u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). U passerottu hè longu 15-17 cm cm. Pesa da 25 à 35 grammi. A so apertura alare hè 20-30 cm. Face u so nidu in e case, i bastimenti o ind'i l'arburi.
U passerottu hè onnivoru: manghja frutti, insetti, varmi è ancu ciò chì ghjetta l'omu.
Difatti, u statutu di a tassunumia di u passerottu hè incertu ed hè sempre in dibattitu. Certi u cunsidereghjanu cum'è una sottuspezia di passer domesticus. D'altri invece l'anu cunsideratu cum'è una sottuspezia di u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis). Ma in a sistematica muderna, u passerottu hè piuttostu cunsideratu cum'è una forma specifica: Passer italiae. 'Ssa forma specifica seria derivata da una spezia independente di passerottu chì era prima in Africa ma chì era sparita di u so areale nativu è chì si seria sparta dopu in u so areale attuale.
Parechji sinonimi di Passer italiae sò:
U passerottu hè cumunu è prisente tuttu l'annu in Corsica. Hè prisente in l'isula sana, insin'à 1050 metri. Ma hè assente di i lochi ind'ellu ùn ci hè micca l'omu, è stà piuttostu in i paesi è in e cità. Ma pò accade chì una culonia di passerotti stessi luntanu da un paese. In l'areale di a punta suttana di a Corsica, in u triangulu Bonifaziu-Pianottulu-Sant'Amanza, accade à spessu di truvà una forma media, cruciata, trà u paserottu è u passerottu spagnolu (passer hispaniolensis), chì hè prisente in Sardegna. 'Ssa forma hè u resultatu da i scambii trà e duie spezie in e Bocche di Bonifaziu (Moneglia 2009). Ma u passerottu spagnolu dinò hè prisente in a parte suttana di a Corsica (Thibault 1985).
Altri nomi corsi di u passerottu sò: a passera casareccia, u passu, a passula, u casanu.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Passerottu, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.