Lampuga

A lampuga (Coryphaena hippurus, da u grecu κορύφαινα, chì significheghja: chì inarbureghja un elmu) hè una spezia di pesciu ch'è a parsona pò truvà in i rigioni trupicali è sottutrupicali di tutti l'uceani, è uccasiunalamenti in u mari Tarraniu.

A lampuga
Lampuga
Coryphaena hippurus
Classificazione scentifica
Regnu Animalia
Divisione Chordata
Classa Actinopterygii
Ordine Perciformes
Famiglia Coryphaenidae
Generu Coryphaena
Nomu binuminale
Coryphaena hippurus
Linnaeus, 1758
Lampuga

Hè un pridatori putenti, prizzatu in a pesca à u grossu.

Discrizzioni

Lampuga 
Affrescu di u ghjovanu piscadori à i lampughi in Santorinu (Civilisazioni minuenna, mità di u IIu millenniu av. G.-C.)

A lampuga pò misurà più di 2 m di longu è pisà insin'à 45 kilò.

'Ssu pesciu assà rapitu pò aghjunghja una vilucità varchendu i 92 km ori). 'Ssa spezia prisenta un dimurfisimu sissuali : u masciu pussedi una gobba annantu à u fronti, dendu una forma quatrata à a so testa, mentri a femina hà una testa tonda, è un corpu più fini è più chjucu ch'è u masciu chì l'accumpagna: 'ssi pesci campani difatti à spessu in coppiu.

A culurazioni hè di solitu assà viva è cumposta di varii culori, par u più turchinu-verdi metallizatu incù strisci durati annantu à u sottu. A Lampuga t'hà a facultà di cambià radicalamenti di culori, à uni pochi di minuti d'intarvallu. U corpu pò passà da u giaddu brunu à u turchinu, po biancu, lascendu appariscia grossi pimmentazioni rossi, turchini, neri... I nutaghjoli sò ancu assà culuriti, turchini à turchini verdi par a dursali, giaddi o turchini à turchini verdi par a nutaghjola anali.

'Ssa spezia hè carattarizata da l'assenza di spini, a longa nutaghjola dursali cuntinua essendu suppurtata da una sissantina di raghji moddi. Hè listessa pà a nutaghjola anali, cuncava incù trà 25 è 31 raghji moddi. I vertebri sò 31, frà i quali 18 cudali.

Ambienti è ripartizioni

A lampuga hè una spezia circumtrupicali, ch'è a parsona ritrova in l'acqui caldi di i trè bacini uceanichi : Oceanu Atlanticu, Oceanu Indianu, Oceanu Pacificu è dinò in u mari Tarraniu. 'Ssa spezia effittueghja i migrazioni assà longhi.

Si scontra tantu à a larga ch'è in a vicinanza di i costi, à prufundità variendu trà a suparficia è 85 m di fondu.

Eculugia è cumpurtamentu

A lampuga hè una spezia chì effittueghja grandi migrazioni è chì hè custituita di attivi pridatori. Carnivura, si nutrisci di pesci bulanti, di totani, di maccareddi è altri picculi pesci o ghjovani, ma ancu di crustacei pilagichi è di zoorubu.

A maturità sissuali hè aghjunta versu 3-5 mesi, è a spiranza di vita pari essa di circa 4 anni.

Pesca

A lampuga hè soprattuttu piscata da i picculi fluttigli isulani trupicali. U vulumu annuali mundiali di cattura hè di 30000 tonni. In Pulinesia, 'ssu pesciu chì si culloca in suparficia, à fiori di i cavaddati, hè caccighjatu cù l'aiutu di batteddi putenti è lesti. Ma quà, 'ssa spezia pò eppuri essa cuntaminata da a ciguatera, rindendu a so carri assà tossica : hè ricumandatu di ùn cunsumà ni micca in certi rigioni di u bacinu Indupacificu.

Noti

Tags:

Lampuga DiscrizzioniLampuga Ambienti è ripartizioniLampuga Eculugia è cumpurtamentuLampuga PescaLampuga NotiLampugaMari Tarraniu

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

MaineSambucuU MucaleLingua bulgaraGhjaddinedda organuViaghju in Ascu24 di dicembreEnciclupedìaIslandaRMS TitanicPaesiRegnu di NapuliClemente PaoliGdyniaBigugliaFernando PessoaFogliaStefan MedinaFrìsgiulaFraxinus angustifoliaUcrainaMarteSan'Petru di PanicalaBielorussiaMartiFrank HerbertGhjuvan Petru GafforiLogicaBibbiaBeliseSydneyUttobreMississippiGabbianu brunuCostituzione corsa 1755IndunesiaDonald TrumpNova ZilandaSiliciuCulumbiaCumuna di Corsica14 di lugliuMichael J. FoxLingua aragunesaNurvegia27 di settembreJacques ChiracSabatuFocuFraxinus excelsiorMerusagliaCesiuIranuArchiulugiaAlabaiConti di CorsicaSpoletoIsraeleTravagliu da fàIsaac NewtonMadagascaraInghilterraTaravu (fiume)🡆 More