Svetlana Alexievici

Svetlana Alexievici
Date personale
Născută	31 mai 1948 (75 de ani) Ivano-Frankivsk, RSS Ucraineană, URSS
Cetățenie	Belarus (26 august 1991–)  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (–26 august 1991)
Etnie	Belaruși
Ocupație	scriitoare jurnalistă
Limbi vorbite	limba rusă limba belarusă
Partid politic	Partidul Comunist al Uniunii Sovietice
Studii	Facultatea de Jurnalism a Universității de Stat din Belarus[*]​ (1972)
Limbi	limba rusă
Mișcare/curent literar	Realism literar
Patronaj	Prypiackaja praŭda[*][[Prypiackaja praŭda (newspaper in Russia)|​]] Majak[*][[Majak (newspaper in Belarus)|​]] Sieĺskaja hazieta[*][[Sieĺskaja hazieta (newspaper in Bielorus)|​]] Nioman[*][[Nioman (Belarusian literary magazine)|​]]
Specie literară	literatură de non-ficțiune[*]​, poveste[*]​
Opere semnificative	Ținkovîe malciki[*][[Ținkovîe malciki |​]] Cernobîlskaia molitva[*][[Cernobîlskaia molitva |​]] U voinî ne jenskoe lițo[*][[U voinî ne jenskoe lițo |​]] Vremea sekond hiend[*][[Vremea sekond hiend |​]] Poslednie svideteli[*][[Poslednie svideteli |​]]
Note
Premii	Premiul Herder Premiul pentru Pace al Librăriilor Germane[*]​ Ordinul Insigna de Onoare Premiul Lenin al Komsomolului[*]​ Premiul literar „Angelus” al Europei Centrale[*]​ Premiul Nikolai Ostrovski[*]​ Premiul Konstantin Fedin[*]​ Premiul Tucholsky[*]​ Premiul Andrei Sineavski[*]​ Premiul „Triumf”[*]​ Leipziger Buchpreis zur Europäischen Verständigung[*]​ Das politische Buch Premiul Oxfam Novib/PEN[*]​ Premiul Ryszard Kapuściński pentru reportaj literar[*]​ Premiul Nobel pentru literatură Ofițer al Ordinului Artelor și Literelor[*]​ prix Médicis essai[*][[prix Médicis essai (French literary award)|​]] Miedaĺ da stahoddzia BNR[*][[Miedaĺ da stahoddzia BNR (award of the Belarusian Democratic Republic)|​]] eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel[*][[eredoctor van de Vrije Universiteit Brussel (honorary doctorate conferred by the VUB)|​]] Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de mare cruce[*]​ Anna Politkovskaya Award[*][[Anna Politkovskaya Award (British human rights award)|​]] Ehrendoktor der Universität Genf[*][[Ehrendoktor der Universität Genf |​]] doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid[*][[doctor honoris causa por la Universidad Complutense de Madrid |​]]
Semnătură
Prezență online
site web oficial pagină Facebook cont Twitter
Modifică date / text

31 mai 1948, Ivano-Frankivsk, RSS Ucraineană, URSS) este o jurnalistă, ornitologă și scriitoare belarusă, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură 2015 „pentru scrierile ei polifonice, memorial al suferinței și curajului în epoca noastră”.

După ce tatăl ei a fost demobilizat din armată, familia – tatăl bielorus și mama ucraineană – s-a stabilit în Bielorusia, unde părinții au lucrat ca profesori la sat. A studiat jurnalismul la Minsk, considerând facultatea de profil drept lucrul „cel mai apropiat de o școală de scriere“. După absolvire, a lucrat în redacții din provincie și apoi din capitală.

Prima ei carte, compusă din mărturiile unor oameni care și-au părăsit locurile natale, a fost retrasă din librării de autorități. Următoarea apariție, Războiul nu are chip de femeie (1985), publicată simultan la Moscova și la Minsk, are la bază interviuri cu femeile care au luptat în Armata Roșie în al Doilea Război Mondial și a reprezentat o ieșire din cadrele mitologiei sovietice din epocă. Băieții din zinc (1990) cuprinde mărturii ale militarilor sovietici care au participat la războiul dus de URSS în Afganistan (1979–1989). În 1997 a publicat Dezastrul de la Cernobîl. Mărturii ale supraviețuitorilor, rezultat al unei documentări începute în 1986, imediat după accidentul nuclear din Ucraina.

În ceea ce privește cartea Războiul nu are chip de femeie, inspirația inițială a cărții a fost un articol pe care Alexievici l-a citit în presa locală de la Minsk în anii 1970, despre petrecerea de pensionare a unui contabil de la o fabrică auto locală, un lunetist decorat care a ucis 75 de germani în timpul războiului. După acel prim interviu, a început să caute femei veterane de război în întreaga Uniune Sovietică. Un milion de femei sovietice au slujit pe front, dar nu se regăseau în narațiunea oficială de război. În cadrul aceluiași interviu pentru The Guardian a afirmat că „Înainte de această carte, singurul personaj feminin din literatura noastră de război era asistenta care îmbunătățea viața unui locotenent eroic. Dar aceste femei erau înfundate în murdăria războiului la fel de profund ca și bărbații”.

 

Wiki Commons conține materiale multimedia legate de Svetlana Alexievici

• Svetlana Alexievich's website Arhivat în 25 martie 2016, la Wayback Machine. - Contains biography, bibliography and excerpts.
• Biography at the international literature festival berlin Arhivat în 22 februarie 2017, la Wayback Machine.

Interviuri

• "The Guardian, A Life In..." , Interview by Luke Harding, April 2016
• "A Conversation with Svetlana Alexievich", Dalkey Archive Press
• Between the public and the private: Svetlana Aleksievich interviews Ales' Adamovich Canadian Slavonic Papers/ Revue Canadienne des Slavistes

Fragmente

• Selections from Voices From Chernobyl in The Paris Review, 2015

Articole despre Svetlana Alexievich

• "The Truth in Many Voices" Timothy Snyder, NYRB, October 2015
• "The Memory Keeper" Masha Gessen, The New Yorker, October 2015.
• A conspiracy of ignorance and obedience, The Telegraph, 2015
• Svetlana Alexievich: Belarusian Language Is Rural And Literary Unripe Arhivat în 1 iulie 2013, la Wayback Machine., Belarus Digest, June 2013
• Belarusian Nobel laureate Sviatlana Alieksijevič hit by a smear campaign Arhivat în 14 octombrie 2019, la Wayback Machine. Belarus Digest, July 2017

Articole academice despre lucrările Svetlanei Alexievici

• Mothers, father(s), daughter: Svetlana Aleksievich and The Unwomanly Face of War Angela Brintlinger
• “No other proof”: Svetlana Aleksievich in the tradition of Soviet war writing Daniel Bush
• Mothers, prostitutes, and the collapse of the USSR: the representation of women in Svetlana Aleksievich’s Zinky Boys Jeffrey W. Jones
• Svetlana Aleksievich’s Voices from Chernobyl: between an oral history and a death lament Anna Karpusheva
• The polyphonic performance of testimony in Svetlana Aleksievich’s Voices from Utopia Johanna Lindbladh
• A new literary genre. Trauma and the individual perspective in Svetlana Aleksievich’s Chernobyl'skaia molitva Irina Marchesini
• Svetlana Aleksievich’s changing narrative of the Soviet–Afghan War in Zinky Boys Holly Myers

Altele

• Lukashenko's comment on Alexievich (1''12 video, in Russian, no subtitles)
• Svetlana Alexievich at Goodreads
• Svetlana Alexievich Quotes With Pictures Arhivat în 6 martie 2016, la Wayback Machine. at Rugusavay.com
• Apariții pe C-SPAN

Acest articol biografic despre un belarus este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!