Conjugare
În morfologie, conjugarea este, într-una din accepțiunile termenului, flexiunea verbului, adică modificarea formei sale în funcție de anumite categorii gramaticale specifice.
În limba română, acestea sunt persoana, numărul, timpul, modul și diateza. În unele limbi poate fi vorba de mai puține categorii, în altele – de mai multe. De exemplu, în limbile slave, categoriilor amintite li se adaugă și aspectul. Ansamblul formelor unui verb constituie paradigma sa. Pe de altă parte sunt și limbi fără conjugare, de exemplu limba chineză.
O parte din paradigma verbului correr „a fugi”, din limba spaniolă.
Legendă:
corr- – rădăcina verbului– persoana I
– persoana a II-a
– persoana a III-a
o persoană – singular
două persoane – plural
soarele la apus – indicativ perfect simplu
soarele la zenit – indicativ prezent
luna – viitor simplu
În altă accepțiune, o conjugare este o clasă de verbe definită după anumite caracteristici. De exemplu, în gramatica tradițională a limbii române sunt stabilite patru conjugări, după terminația formei scurte a infinitivului:
- conjugarea I: terminația -a (exemplu a cânta);
- conjugarea a II-a: -ea (a tăcea);
- conjugarea a III-a: -e (a face);
- conjugarea a IV-a: -i (a veni).
Exemplu de conjugare
Verbul a fi la indicativ prezent, în mai multe limbi indo-europene:
| Familie de limbi | Limbă | Infinitiv prezent | |||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Persoana | |||||||||
| I. sg. | II. sg. | III. sg. | I. pl. | II. pl. | III. pl. | ||||
| Romanice | Latină | esse | sum | es | est | sumus | estis | sunt | |
| Română | a fi | sunt | ești | este | suntem | sunteți | sunt | ||
| Aromână | hiri / hire | escu | eshti | easti | him | hits | suntu | ||
| Meglenoromână | iri | sam / sunt / escu / i̯es | i̯eș / eștšă / i̯eștšă | i̯asti / ăi̯ / ii̯ | im | iț | sa / săn | ||
| Istroromână | fi | i̭ó sâm | tú sti / tú ști / tú-ș | i̭é-i̭ „el este”, i̭å-i̭ „ea este” | nói̭ smo / nói̭ sno | vói̭ ste | i̭élʼ âs / escu „ei sunt”, i̭åle-s / scu „ele sunt” | ||
| Italiană | essere | sono | sei | è | siamo | siete | sono | ||
| Sardă | essere | so | ses | est | semus | sezis | sunt | ||
| Franceză | être | suis | es | est | sommes | êtes | sont | ||
| Catalană | ser | sóc | ets | és | som | sou | són | ||
| Spaniolă | ser | soy | eres | es | somos | sois | son | ||
| Galiciană | ser | son | es | é | somos | sodes | son | ||
| Portugheză | ser | sou | és | é | somos | sois | são | ||
| Occitană | èsser | soi | ès / sès | es | sèm | sèts | son | ||
| Germanice | Engleză | be | am | are | is | are | |||
| Germană | sein | bin | bist | ist | sind | seid | sind | ||
| Idiș transliterare | זײַן zein | בין bin | ביסט bist | איז iz | זענען zenen | זענט zent | זענען zenen | ||
| Olandeză | zijn | ben | bent | is | zijn | zijn | zijn | ||
| Afrikaans | wees | is | |||||||
| Islandeză | vera | er | ert | er | erum | eruð | eru | ||
| Feroeză | vera | eri | ert | er | eru | ||||
| Norvegiană (bokmål) | være | er | |||||||
| Daneză | være | er | |||||||
| Suedeză | vara | är | |||||||
| Celtice | Irlandeză | bheith | bím | bíonn | bíonn | bímid | bíonn | bíonn | |
| Albaneză | jam | je | është | jemi | jeni | janë | |||
| Slave | Cehă | být | jsem | jsi | je | jsme | jste | jsou | |
| Poloneză | być | jestem | jesteś | jest | jesteśmy | jesteście | są | ||
| Rusă transliterare | быть byt' | есть yest' | |||||||
| Ucraineană transliterare | бути buty | є ye | |||||||
| Sârbă / Croată (aspect imperfectiv, formă accentuată) | biti | jesam | jesi | jeste (sârbă) / jest / je (croată) | jesmo | jeste | jesu | ||
| Sârbă / Croată (imperfectiv, formă neaccentuată) | biti | sam | si | je | smo | ste | su | ||
| Sârbă / Croată (aspect perfectiv) | biti | budem | budeš | bude | budemo | budete | budu | ||
| Indo-iraniene | Sanscrită transliterare | अस्ति]] asti | अस्मि asmi | असि asi | अस्ति asti | स्मः smah | स्थ stha | सन्ति santi | |
| Hindi transliterare | होना]] honā | हूँ hū̃ | है hai | है hai | हैं haĩ | हो ho | हैं haĩ | ||
Referințe
Surse bibliografice
- hr Barić, Eugenija et al., Hrvatska gramatika (Gramatica limbii croate), ediția a II-a revăzută, Zagreb, Školska knjiga, 1997, ISBN 953-0-40010-1 (accesat la 15 august 2018)
- en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics Arhivat în , la Wayback Machine. (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 15 august 2018)
- Capidan, Theodor, Meglenoromânii, vol. I.: Istoria și graiul lor, București, Cultura Națională / Academia Română. Studii și Cercetări VII, 1925 (accesat la 15 august 2018)
- Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Albatros, 1980
- fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002
- rup Cunia, Tiberius, Dictsiunar a limbãljei armãneascã, Editura Cartea Aromãnã, 2010 (accesat la 15 august 2018)
- sr Klajn, Ivan, Gramatika srpskog jezika Arhivat în , la Wayback Machine. (Gramatica limbii sârbe), Belgrad, Zavod za udžbenike i nastavna sredstva, 2005, ISBN 86-17-13188-8 (accesat la 19 martie 2017)
- hr Kovačec, August, Vlaško/Žejansko/Istrorumunjsko – hrvatski rječnik (Dicționar vlăhesc/jeiănesc/istroromân-croat), 2010, varianta online a Istrorumunjsko-Hrvatski Rječnik (s gramatikom i tekstovima) [Dicționar istroromân-croat (cu o gramatică și texte)], Pola, Znanstvena udruga Mediteran, 1998 (accesat la 15 august 2018)
- en Verb Conjugation On-line, Verbix (accesat la 15 august 2018)
Legături externe
- Lingopal (accesat la 4 iunie 2021)
Vezi și
This article uses material from the Wikipedia Română article Conjugare, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.