Limba Sardă

Sardă sardu
Vorbită în	Italia
Regiuni	Sardinia
Număr de vorbitori	1,65–2,5 milioane
Sistem de scriere	alfabetul latin
Tipologie lingvistică	SVO
Clasificare
limbi indo-europene italice romanice romanice de sud sardă sardă
Statut oficial și codificare
Limbă oficială în	Sardinia
ISO 639-1	sc
ISO 639-2	srd
ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect)	srd
SIL	SRD
Extras
Totu sos èsseres umanos naschint lìberos e eguales in dinnidade e in deretos. Issos tenent sa resone e sa cussèntzia e depent operare s'unu cun s'àteru cun ispìritu de fraternidade.
Dialectele limbi sarde
Puteți vizita Wiki în sardă.
Această pagină poate conține caractere Unicode
Modifică date / text

Datorită acestei istorii a insulei, care a fost izolată de continent pentru mii de ani, și doar în vremurile recente a fost mai ușor de comunicat cu continentul, a fost posibil să se mențină anumite caracteristici ale limbii latine vulgare arhaice dispărute în alte zone.

Una din caracteristicile acestei limbi este lipsa cuvintelor de origine greacă, care sunt prezente în toate celelalte limbi romanice.

De asemenea, limba sardă are și multe cuvinte care sunt mai apropiate de cele din limba română decât de latină sau italiană, deși influența acestor două limbi exercitată asupra sarzilor a durat sute de ani.

De exemplu :

Istorie și influențe

Sardinia a fost colonizată de sarzi, care au migrat, ca și latinii din regiunea Dunării. A fost cucerită de Romani în 238 î.Hr., dar nu va fi considerată ca o provincie importantă și va fi părăsită, astfel că în secolul V, vandalii se vor așeza în această insulă, fiind apoi urmați de arabi. Aceștia vor avea o influență mică asupra limbii.

Insula va fi apoi sub influența Imperiului Bizantin, Spaniei, limba spaniolă influențând puternic limba, în special în domeniul administrativ.

Din 1861, Sardinia va fi atașată Italiei, dar în 1948 va o obține o oarecare autonomie, rămânând o regiune a Italiei.

Dialectele tradiționale ale limbii sarde se folosesc pe tot teritoriul Sardiniei cu excepția orașelor Algguer unde se vorbește o catalană veche și în San Pietro și San Antioco unde se vorbesc un grai al limbii ligure.

Limba sardă propriu-zisă se împarte în două dialecte:

• sardă logudoreză (sardu logudoresu) care este vorbită în jumătatea nordică a insulei și care cuprinde la rândul său două graiuri printre care și sarda nogureză, graiul cel mai conservator al limbii sarde care se aseamănă cel mai bine cu limba latină dintre toate limbile romanice.
• sardă campidaneză (sardu campidanesu) este dialectul cu cei mai mulți vorbitori și este răspândit în jumătatea sudică a insulei.

Dialectele sasarez (sassaresu) și galurez (gadduresu), în mod tradițional sunt considerate dialecte ale limbii sarde dar ca structură gramaticală se aseamănă mai mult cu limba corsicană. Dialectul galurez este vorbit în extremitatea nord-vestică a insulei și este înrudit cu graiurile meridionale ale limbii corsicane. Dialectul sasarez este vorbit în extremul nord-vest al Sardinei și reprezintă o formă de trecere de la dialectul galurez la cel logudorez.

Limba sardă a fost recunoscută prin legea regională Nº 26 din 15 octombrie 1997 ca a doua limbă oficială a Sardinei, după limba italiană.

Codurile ISO 639-3 sunt:

• pentru sarda capidaneză "sro"
• pentru sarda logudoreză "src"
• pentru dialectul galurez "sdn"
• pentru dialectul sasarez "sdc"

Numerele în dialectele Continuum dialectal sardo-corsican din Sardinia:

GLOSA	Sardă		Corsicană
	Logudoreză	Campidaneză	Galureză	Sasareză
'1'	unu / una unu / una	unu / una unu / una	unu / una unu / una	unu / una unu / una
'2'	duɔs / duas duos / duas	duzu / duas duus / duas	dui dui	dui dui
'3'	tɾɛs tres	tɾɛsi tresi	tɾe tre	tɾe tre
'4'	batˑɔɾ bat(t)or	kwatˑɾˑu cuat(t)ru	katːɾu cuattru	kwatːɾu quattru
'5'	kimbɛ chimbe	ʧiŋku cincu	ʧiŋku cincu	ʦiŋku tzincu
'6'	sɛs ses	sɛsi ses	sɛi sei	sɛi sei
'7'	sɛtˑɛ set(t)e	sɛtˑi set(t)i	sɛtːi setti	sɛtːi setti
'8'	ɔtˑɔ ot(t)o	ɔtˑu ot(t)u	ɔtːu ottu	ɔtːu ottu
'9'	nɔɛ noe	nɔi noi	nɔi noi	nɔβi nobi
'10'	dɛɣɛ deghe	dɛʒi dexi	dɛʧi deci	dɛʧi deci

Dialectele logurdanez și campidanez se disting pentru că au forme de masculin și feminin pentru numerele '1' și '2'.

Tabel de comparație între limbile romanice:

Latină

Franceză

Asturiană

Italiană

Spaniolă

Occitană

Catalană

Aragoneză

Portugheză

Galiciană

Română

Sardă

Retică/Reto-Romană

Corsicană

Siciliană

CLAVE

clef/ clé

llave

chiave

llave

clau

clau

clau

chave

chave

cheie

crai/ jae

clav

chjave/ chjavi

chiàvi

NOCTE(M)

nuit

nueche

notte

noche

nuèit/ nuèch

nit

nueit

noite

noite

noapte

notti

notg/not

notte/notti

notti

CANTARE

chanter

cantar

cantare

cantar

cantar

cantar

cantar

cantar

cantar

cântare

cantai

chant/cant

cantà

cantàri

CAPRA

chèvre

cabra

capra

cabra

cabra/ craba

cabra

craba

cabra

cabra

capra

craba

chavra

capra

capra

LINGUA

langue

llingua

lingua

lengua

lenga/ lengua'

llengua

luenga

língua

lingua

limbă

lingua/ limba

lingua

lingua

lingua

PLATEA

place

plaza

piazza

plaza

plaça

plaça

plaza

praça

praza

piață

pratza

plazza/plaz

piazza

chiazza

PONTE(M)

pont

ponte

ponte

puente

pònt

pont

puent

ponte

ponte

pod punte: „pod îngust”, „pasarelă”

ponti

punt

ponte/ ponti

ponti

ECCLESIA,BASILICA(classical Lat.)

église

ilesia

chiesa

iglesia

glèisa

església

ilesia

igreja

igrexa

biserică

cheja/creia/ cresia

basilegna

ghjesgia

cresia

HOSPITALE(M)

hôpital

hospital

ospedale

hospital

espital/ espitau

hospital

espital

hospital

hospital

spital clinică

ispidale

hospital/clinica

spedale/ uspidali

spitàli

CASEUS lat. vulg.FORMATICU(M)

fromage

quesu

formaggio

queso

formatge

formatge

formache/ queso

queijo

queixo

brânză caș

casu

chaschiel

casgiu

furmàggiu/ caciu

• Ioan Oprea, Carmen-Gabriela Pamfil, Rodica Radu, Victoria Zăstroiu (2007), Noul dicționar universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București - Chișinău ISBN 978-973-675-307-7

Legături externe

• LimbaSarda.it