Călău

Deja din timpul romanilor prin secolul XII și XIII erau stabilite unele reguli a execuției la moarte în Codex Justinianus.

Această execuție la moarte consta prin decapitare, spânzurare, ardere pe rug, tragere pe roată, putând fi precedată de metode de schingiuire ca „patul lui Procust”.

Călăul a fost de obicei prezentat cu un mandat care îl autorizează sau îi ordonă să execute sentința. Mandatul asigura călăul de acuzații de crimă.

Exemple de asemenea de execuții în istorie sunt cu scopul stabilirii succesiunii pe tron, suprimarea ereziei, a unor răscoale, revoluții, ca și a unor reforme religioase sau politice:

• arderea pe rug a vrăjitoarelor, femeilor prostituate, sau pentru erezie (Giordano Bruno, Jan Hus)

• omorârea prin schingiuire a lui Gheorghe Doja, capilor din Răscoala lui Horia, Cloșca și Crișan

• În timpul Revoluției franceze din 1789 s-a folosit ghilotina pe eșafod pentru decapitarea osândiților.

• O altă metodă de execuție folosită de militari era prin împușcare de către un pluton de execuție.

• În prezent pedeapsa cu moartea mai este practicată în unele țări arabe prin tăierea capului, sau mutilarea prin tăierea mâinii, ca și în SUA prin folosirea scaunului electric, injectarea unui toxic, sau gazarea condamnatului.

• Pedeapsa cu moartea
• Vasili Mihailovici Blohin, călăul șef al NKVD

 

Wiki Commons conține materiale multimedia legate de călău

• Călăul – între teroarea morții și puterea divină, 24 octombrie 2008, Adrian Nicolae, Descoperă
• Arta de a ucide Arhivat în 10 iulie 2009, la Wayback Machine., 10 septembrie 2008, Gabriel Tudor, Revista Magazin
• Nouă dintre cei mai sângeroși călăi din istorie, 8 martie 2014, Radu Eremia, Adevărul