Sàlia (Sâlea ascì, Salea in italiàn) a l'è ina frasiùn de Arbenga c'a cunta 600 abitànti (au 2019).
AR | Sta pagina chi a l'è scrita in arbenganese |
Salia frasiùn geugrafica | |
---|---|
U burgu de Salia vistu daa géxa paruchiàle | |
Localizaçión | |
Stâto | Itàlia |
Región | Liguria |
Provìnsa | Savuna |
Comùn | Arbenga |
Teritöio | |
Coordinæ: | 44°04′57.43″N 8°10′43.21″E / 44.08262°N 8.17867°E |
Abitanti | 600 |
Âtre informaçioìn | |
CAP | 17031 |
Prefìsso | 0182 |
Fûzo oràrio | UTC+1 |
Nomme abitanti | Saliàschi o Saleàschi |
Sànto patrón | San Giacumu Mazù |
Giórno festîvo | 25 lüiu |
Cartògrafîa | |
Sàlia a l'è üna de frasiùi d'Arbenga, c'a se tröva inta zòna ciü culinâre du cumün (elevâ de 60 metri in sciu livellu du mâ), ai cunfin cun a lucalitài de Cian Boschi in Cixàn e cu-e frasiùi arbenganéxi de Léca e Campugéxa, grassie ae diferenti regiùi cunfinanti, cumme u sücédde fra a i Parèi (lecaiöi) e Tèra Cunîu (saleàsca) e fra e Ciàppe (a Campugexa) e a Cà de Berta.
E prinsipali regiùi da frasiùn saleasca, sun: I Ruberti, E Rocche du Gattu, Còsta Reâle, A Mürta, U(r)ivéu Têra Cunîu, Ca de Berta, I Carrài e San Giacumu (vixîna aa gêxa).
E testimunianse da nascita de l'insediamentu sun prinsipalmente culegàe cun a custrusiùn da lucâle paruchiale dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu, aturnu au XVI seculu. Impurtante ricurdâ u censimentu du Settesentu, c'u l'ha segnâu tòstu 25 föghi (famîe). Cun l'invaxùn fransese da Repübbrica de Zena intu 1797 a vegne custituîa ina münisipalitài ünica fra Campugexa e Sàlia, u 25 de lüiu du 1798, cun attu de züamèntu de frunte au cumisâiu da Giürisdisiùn da Sènta, Giubatta Saggi.
A livellu religiusu a frasiùn a fa parte da diocexi de Arbenga-Impeia, tütte e strütüe religiùse intu sò teritòiu e fan parte da parocchia dedicâ ai Santi Giacumu e Feìppu.
• Gêxa paruchiâle di Santi Giacumu e Feìppu: fundâ l'11 d'avrî du 1515, quande a cumünitài a sciorte a utegnì l'auturizzasiùn daa diocexi de pué custruî ina funte pé u batézzu legà aa catedrâle ingàna. A gêxa d'ancöi a nasce peò intu periudu sucescìvu, següu l'ampliamentu e a ricustrusiùn upe(r)à intu 1622, quandu u vegne cistruìu anscì u campanìn. A primma messa a vegne peò celebrà sulamente intu 1636.
• Uatôiu di Santi Giacumu e Feìppu: u se tröva ciü in bàssu rispettu aa gêxa, a l'è ina custrusiùn picìna e sobria, dutau de in campanìn a véa. In scia drîta rispettu a l'entrâ a se pö vegghe ina lugetta afrescâ, cun au sentru da rapresentasiùn da Madònna cu-u Bambìn.
A prudusiun ecunomica da frasiun a l'è prinsipalmente agricula, cun a cultivasiùn da vîte, cun in impurtante prudusiùn du pigàu prinsipalmente, au quale a l'è dedicâ Sagralea, a féa annuâle dedicâ ai prudutùi agriculi da ciàna e de valàe interne. A festa a se tegne tütti ànni aa fin de l'estài. Difüzu ascì u turìsmu, prinsiplamente cu-i agriturìsmi e âtre strutüe de accuiénsa.
A frasiùn a l'è culegâ a punente cun Cixan (frasiun Cian Boschi) e a levante cu-a frasiùn de Campugexa grassie aa Stadda Pruvinsale SP3, ch'a rìva fin au Sejâ.
This article uses material from the Wikipedia Lìgure article Sàlia, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). O contegnûo o l'é disponìbile in sciâ bâze da licénsa CC BY-SA 4.0, se o no l'é diversaménte specificòu. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Lìgure (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.