Robert Doisneau

Robert Doisneau, natu u 14 d'aprile 1912 in Gentilly è mortu l'1u d'aprile 1994 in Montrouge, hè statu un fotografu francese, trà i più pupulari dopu a guerra.

Robert Doisneau
Robert Doisneau

Era, à fiancu à Willy Ronis, Édouard Boubat, Izis, Émile Savitry è Albert Monier, unu di i principali riprisentanti di u currente di a fotografia umanista francese.

Biugrafia

Robert Doisneau hè natu in u sudu di a periferia parigina in una famiglia burghese. Hà studiatu Arti Grafiche à a Scola Estienne è si hè diplomatu cum'è incisore è litografu in u 1929.

Un annu dopu, s'unì à l'Atelier Ullmann cum'è fotografu publicitariu. In u 1931, Robert Doisneau scontra à Pierrette Chaumaison cun quale si maritò trè anni dopu; Ddu stessu annu, diventa l'operatore di André Vigneau cù quale scopre a "Nova Objettività" Fotugrafica. In u 1932, vende u so primu raportu fotograficu, chì hè statu trasmessu in l'Excelsior.

In u 1934, u fabricatore di veiculi Renault di Boulogne-Billancourt, l'hà assuntu cum'è fotografu industriale, ma, per via di i so ritardi successivi (è dopu avè, per contu soiu, pruvatu à falsificà e so carte di tempu), hè statu licenziatu cinque anni dopu, in u 1939.

Avà disoccupatu, Doisneau prova à diventà un fotografu è illustratore freelance. Avia da esse unu di i più prolifici contributori à a rivista artistica è literaria Le Point, fundata in u 1936 da Pierre Betz è l'editore d'arte Pierre Braun, per a quale pruduce i so primi ritratti di Picasso, Braque è Paul Léautaud.

Pocu prima di l'iniziu di a Siconda Guerra Mundiale, hà scontru Charles Rado, fundatore di l'agenzia Rapho. U so primu raportu, nantu à a canoa in Dordogna, hè statu interruttu da a dichjarazione di guerra è da a mubilizazione generale.

Dopu à a Siconda Guerra Mundiale, Robert Doisneau hè diventatu un fotografu freelance, unendu ufficialmente l'agenzia di fotografia Rapho in u 1946.

Dopu hà cuminciatu à pruduce è realizà numerosi raporti fotografichi nantu à temi assai diversi : nutizie parigine, Parigi pupulare, sughjetti in pruvincia o à l'estranu (URSS, Stati Uniti, Jugoslavia, ecc.). Alcuni di i so raporti appareranu in riviste cum'è Life, Paris Match, Réalités, Point de vue, Regards, etc.

In u 1947, Robert Doisneau si unisce à u Groupe des XV à fiancu à René-Jacques, Willy Ronis è Pierre Jahan. U listessu annu, hà scontru Robert Giraud, à u antiquariu Romi, era allora u principiu di una longa amicizia è di una cullaburazione fruttuosa. Doisneau publicherà una trentina di album, frà i quali La Banlieue de Paris (Seghers, 1949), cù testi di Blaise Cendrars. Hà travagliatu per Vogue da u 1948 à u 1953 cum'è cullaburatore permanente. Hè ancu un amicu di Jacques Yonnet è e so fotografie illustranu i so famosi Incantesimi in Parigi (Denoël, 1954) chì diventanu La ville des maléfices (Biblio).

U so talentu di fotografu hè statu premiatu in varie occasioni: u Premiu Kodak in u 1947, u Premiu Niépce in u 1956. In u 1960, Doisneau hà muntatu una mostra à u Museum of Contemporary Art di Chicago. In u 1975, hè statu l'invitatu d'onore à u festival Rencontres d'Arles (Francia). Una mostra hè dedicata à ellu.

Riceverà altri premii per u so travagliu: u premiu di u libru di i Rencontres d'Arles per L'Enfant et la Colombe (1979) è per Three seconds of eternity in 1980, à Contrejour, u Grand Premiu Naziunale per a fotografia in 1983 è u Premiu Balzac in u 1986.

In u 1986, u festival Rencontres d'Arles presenta una mostra intitulata De Vogue à Femmes, Robert Doisneau. In u 1992, Doisneau presenta una retrospettiva in Modern Art Oxford. Questa serà l'ultima mostra di e so opere urganizata durante a so vita. In u 1994, u festival Rencontres d'Arles hà presentatu Omaggiu à Robert Doisneau.

A so moglia Pierrette hè morta in u 1993 mentre soffre di Parkinson è Alzheimer. Robert Doisneau hè mortu sei mesi dopu, u 1u aprile 1994, in Montrouge. Hè intarratu in Raizeux vicinu à Rambouillet, accantu à a moglia. Era un espertu in l'arti di l'usu di un treppiede.

Stile

Robert Doisneau hè unu di i fotografi francesi i più cunnisciuti à l'esternu, soprattuttu grazia à e fotografie cum'è Le Baiser de l'Hotel de Ville. E so numerose fotografie in biancu è neru di e strette di Parigi dopu à a guerra è di e so periferie è e foto di sculari l'anu fattu famosu.

Doisneau hè "un passante paziente" chì mantene sempre una certa distanza da i so sughjetti. Feghja l'anecdota, a piccula storia. E so fotografie sò spessu impregnate di umore ma dinò di nustalgia, d'ironia è di tenerezza.

Robert Doisneau hà travagliatu in Parigi, i so periferi è i so abitanti, catturendu ogni mumentu di a so vita: artigiani, bistrot, vagabondi, zitelli di strada, ghjongleri, ecc. L'amanti sò riprisentati in Amoureux aux oranges, rue Mazarine. Durante guasi mezu seculu, hà arregistratu millaie di ritratti di a ghjente cumuna di Parigi.

Tags:

14 d'aprile19121u d'aprileFotografiaFrancia

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

EcunumetriaGozu30 di marzuBurghisgianuMaccaone corsu2005OGhjuvellinaEnciclupedìaSfingiSant'Elena3 di ghjugnu12 d'aprileEpipactis helleborineCultelluSoliLavu TanganicaSguizzeraOtus scops1905Lingua ebraicaLingua bulgaraMarzu9 nuvembriGuyana17 di nuvembri31 d'aostuWikipediaLampugaElisabetta IIIndia25 di lugliu22 di dicembreU PrunuTriangulu4 di maghjuLinuxThomas MalthusLingua inglesaRadiuFicaRoma anticaPlatonuTimeo Danaos et dona ferentesNumeruCiocciu16 di decembreMonte d'OruMonacuBunifaziu3 di ferraghju1903LìsulaTallà (pieve)23 di ghjugnuVighjanu (pieve)FisicaAlabamaImelda MarcosCamosciu d'AbruzzuBelghjuBalluEPruvincia di TorinuPinu lariciu17 di maghjuMuritania🡆 More