Gyps Fulvus: Spezia di acellu

Gyps fulvus hè una spezia di acellu chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.

Gyps fulvus
Gyps Fulvus: Descrizzione, Ripartizione, Biolugia
Gyps fulvus
Classifica scentifica
Regnu Animalia
Imbrancamentu Chordata
Classa Aves
Ordine Accipitriformes
Famiglia Accipitridae
Generu Gyps
Nome binuminale
Gyps fulvus
, 1783
Gyps Fulvus: Descrizzione, Ripartizione, Biolugia

Descrizzione

Gyps fulvus hè un grande rapace diurnu di a famiglia di l'Accipitridae. Incù una largura pudendu aghjunghje 2,8 metri è un pesu andendu insin'à 25 kilò, supraneghja i celi europei, africani è asiatichi. U so prufilu impunente si caratterizeghja da una testa è un collu bianchi adurnati d'una larga cullerina, un corpu brunu pallidu è e piume di bulu nere. I ghjovani individui prisentanu una cullerina di culore brunu chjaru invece di biancu.

Ripartizione

Gyps fulvus hè dutatu d'una vasta area di ripartizione. Hè largamente prisente in e rigione muntose è cullinare d'Europa suttana, d'Africa suprana è d'Asia cintrale. Omu u trova in i massicci muntosi cum'è i Pirenei, l'Alpe, l'Himalaya è u Karakoram. Certe pupulazione sò residente, mentre ch'è d'altre effittueghjanu longhe migrazione staghjunesche.

Gyps fulvus hè prisente in Corsica.

Biolugia

Gyps fulvus hè un pridatore opportunistu. Ghjoca un rollu vitale in l'ecusistema, eliminendu e carcasse d'animali, cuntribuendu cusì à a salute di i mezi naturali. U so odoratu estremamente sviluppatu li permette di sceglie e carcasse à parechji chilomitri di distanza. Si nutrisce dinù d'ovi.

'Ssi acelli campanu in culonie suciale pudendu cuntà insin'à parechje centinare d'individui. A riproduzione hà locu sopra à scugliere erte induv'elli custruiscenu nidi simplici fatti di paglia è di foglie. A femina dipone di regula un solu ovu chì hè incubatu da i dui parenti.

Tassonumia

Gyps fulvus appartene à u generu Gyps, chì cumprende parechje altre spezie di vulturi. U so nome scentificu hè Gyps fulvus. Ùn pussede micca sinonimi officiali.

Cunsirvazione

Gyps fulvus hà cunnisciutu pupulazione in calata impurante in u 1990 per causa di l'usu di diclofenac, una medicina veterinaria tossica per 'ssi acelli. Eppuru, grazia à l'interdizzione di 'ssa medicina è à i sforzi di cunsirvazione, e pupulazione si sò stabilite, è sò ancu crisciute in certe rigione. Gyps fulvus hè attualmente classificatu cum'è Preoccupazione minore da l'Unione internaziunale per a cunsirvazione di a natura (UICN).

Eppuru, e minacce pesanu dinù annantu à 'ssa spezia, in particulare a distruzzione di u so ambiente, l'inticciu incù e linie elettriche è l'avvilenamentu accidentale. I prugrammi di cunsirvazione devenu dunque cuntinuà per assicurà a sopravvivenza è u sviluppu di e pupulazione di Gyps fulvus à longu andà.

Riferimenti

  • J.-C. Thibault & G. Bonaccorsi, The birds of Corsica, British Ornithologists’ Union, Check-list n°17, 1999
  • Jean-Claude Thibault, Connaître les oiseaux de Corse - Acelli di Corsica, Ed. Albiana, 2006

Note

Altri prugetti

Tags:

Gyps Fulvus DescrizzioneGyps Fulvus RipartizioneGyps Fulvus BiolugiaGyps Fulvus TassonumiaGyps Fulvus CunsirvazioneGyps Fulvus RiferimentiGyps Fulvus NoteGyps Fulvus Altri prugettiGyps FulvusAccipitridae

🔥 Trending searches on Wiki Corsu:

Isula di Mezu MarePhasianus colchicusEdgar de Wahl28 di marzuSalamuIdrogenuPescialfinuMartiCoranuIxobrychus minutusParcu naziunale di Abruzzu, Laziu è MuliseArgentuSarpe cullarataDimucrazia liquidaFriedrich HayekLonzuJoseph ConradStatisticaNazioni UnitiPolvera negraKakáTheodore RooseveltMadridSguìzzera6 di ghjugnuNuvellaTel AvivFlora di CorsicaChişinăuAiacciu (flora)ArmeniaAdam SmithLudwig van BeethovenMungoliaRobert Edward LeePulentaMaine è Loira2016San PetruburguGuerre sannitichePremiu NobelLingua pulaccaMediu Urienti20 di ferraghjuTorilis japonicaJennette McCurdy2003OmuCristianisimuQuebecGambiaAusten ChamberlainEmmy RossumCologna2018VarsaviaFoggiaSiriaHeidelbergPagina maestraWoodrow WilsonFritillaria imperialisEdward HopperMichiganNìgerCyperus esculentusDigitalis purpureaUnione auropeaTerra (pianeta)🡆 More