Li geni sunu li parti trascritti di lu DNA.
Lu DNA eni na cullizzioni di 'nfurmazzioni biuchimichi ca trasportanu tutta l'istruzzioni ppi faciri tutti li prutiini ca na cellula avi a ffari.
Li geni sunnu na parti nica dû ginoma (1-1,5% nta l'omu sunnu chiddi tradotti); ogni geni poti cuntiniri macari cchiù nzemi d'istruzzioni, grazzi ô splicing alternativu.
St'istruzzioni cudificanu ppi nu RNA e/o na prutiina particulari.
Nta l'essiri viventi sissuati a mitati di li geni veni di la matri e l'autra mitati veni di lu patri.
Li geni sunu passati in iriditati di li ginitori a li figghi e sunu 'mpurtanti ppi ditirminari comu li picciotti s'apprisentanu e si cumportanu (li prupritati biuloggici ca si ciamanu finotipu).
Li geni anfruenzanu comu a sustanza funziunìa incrusu comu parìmu.
L'uocci, li capiddi e a peddi sunu stabbiliti puru dê geni.
This article uses material from the Wikipedia Sicilianu article Geni, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Stu cuntinutu è dispunìbbili sutta â CC BY-SA 4.0 quannu nun veni spicificatu diversamenti. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Sicilianu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.