În astronomie, excentricitatea orbitală este o măsură a abaterii (deformării) orbitei eliptice a unei planete sau unui satelit de la forma perfect circulară.
Pentru o orbită perfect circulară excentricitatea este zero; orbitele eliptice au excentricități între zero și unu.
In anul 1601, Johannes Kepler a determinat că orbitele planetelor au formă eliptică, și nu formă circulară, așa cum se crezuse până atunci.
Excentricitatea este definită strict pentru toate orbitele circulare, eliptice, parabolice și hiperbolice și poate avea următoarele valori:
Excentricitatea unei orbite se calculează ca modulul vectorului excentricității:
unde:
Pentru orbite eliptice poate fi calculată din distanța de la periapsis la apoapsis:
unde:
De exemplu, excentricitatea orbitei Pământului este astăzi 0.0167. De-a lungul timpului excentricitatea orbitei Pământului se modifică încet de la aproape 0 până la 0.05 din cauza atracției gravitaționale dintre planete (vezi și [1] Arhivat în , la Wayback Machine.).
Alte valori: Pluto 0.2488, Mercur 0.2056, Luna 0.0554.
Pentru valorile excentricității celorlalte planete vezi și Lista planetelor sistemului solar.
This article uses material from the Wikipedia Română article Excentricitate orbitală, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.