Cântarea Cântărilor

Mai este cunoscută și sub denumirea Cântarea lui Solomon, iar în latină Canticum Canticorum.

Biblia ebraică
Tanah Torah • Geneza (Brʾeišyt) • Exodul (Šemot) • Levitic (Wayiqra) • Numeri (Bəmidbar) • Deuteronom (Devarim) Nevi'im Primii Profeți • Iosua • Judecători • Samuel • Regi Profeți Târzii • Isaia • Ieremia • Ezechiel Profeți Minori • Osea • Ioel • Amos • Obadia • Iona • Mica • Naum • Habacuc • Țefania • Hagai • Zaharia • Maleahi Ketuvim Cărți poetice • Psalmi (Təhillîm) • Proverbe • Iov Cinci Manuscrise • Cântarea Cântărilor • Rut • Plângerile • Ecleziast • Estera Cărți Istorice • Daniel • Ezra-Neemia • Cronici
Portal Iudaism Vechiul Testament Pentateuch • Geneza • Exodul • Levitic • Numeri • Deuteronom Cărți Istorice • Iosua • Judecători • Rut • 1 Samuel • 2 Samuel • 1 Regi • 2 Regi • 1 Cronici • 2 Cronici • Ezra • Neemia • Estera Înțelepciune&Poezie • Iov • Psalmi • Proverbe • Ecleziast • Cântarea Cântărilor Cărți Profetice Cărțile profetice majore • Isaia • Ieremia • Plângerile • Ezekiel • Daniel Profeți Minori • Osea • Ioel • Amos • Obadia • Iona • Mica • Naum • Habacuc • Țefania • Hagai • Zaharia • Maleahi
Portal Creștinism	v • d • m

La evreii așkenazi se citește cartea Cântării Cântărilor sâmbăta care cade în săptămâna Paștelui (Pesah), potrivit cu obiceiul general din tradiția așkenază de a se citi la fiecare din cele trei mari sărbători Regalim o carte din Hagiografie (Ketuvim) potrivită cu atmosfera sărbătorii.

În alte comunități se deschide sulul Cântării Cântărilor în noaptea de Seder (Leil Seder, din ajunul primei zi de Paște), în a șaptea zi de Paște sau la rugăciunea de seară (Arvit) din sâmbetele numărătorii Omer.

La unele comunități evreiești, mai ales din Orient, se obișnuiește citirea Cântării în fiecare vineri, înainte de primirea Shabatului, potrivit concepției kabaliștilor, după care toată ziua de Sâmbătă (Șabat) și mai ales noaptea de vineri spre sâmbătă - Noaptea sâmbetei (Leil Shabat) sunt ceasuri de apropiere și reunire dintre Israel și Divinitate.

Tradiția iudaică citește cartea drept o alegorie a relației dintre Dumnezeu și Israel. Tradiția creștină, pe lângă aprecierea înțelesului literal drept cântec romantic despre bărbat și femeie, o citește drept alegorie a lui Hristos și al miresei sale, Biserica Creștină.

Interpretată literal, Cântarea Cântărilor este un poem erotic despre dragostea între Solomon și Sulamita, fiind cântate iubirea fizică dintre cei doi, frumusețea creației divine și bucuria de a trăi. Cei mai mulți savanți biblici („consensul zdrobitor”) subscriu acestei idei.

Evreii „obișnuiau s-o cânte în taverne”, „deoarece reproducerea era esențială” iar iudaismul aprecia pozitiv sexualitatea.

Este o carte a Bibliei unică prin celebrarea dragostei sexuale. Ea redă „vocile a doi ibovnici, care se laudă unul pe celălalt, dorindu-se unul pe altul și invitându-se la plăceri lumești”. Cei doi se doresc unul pe altul și se bucură de intimitatea lor sexuală. Studiile moderne tind să susțină că iubiții din cântec sunt necăsătoriți, ceea ce este în concordanță cu contextul său cultural din Orientul Apropiat. „Fiicele Ierusalimului” formează un cor care funcționează drept public a cărui participare la aventurile erotice ale îndrăgostiților facilitează participarea cititorului.

Conform Yale University Press „Marvin H. Pope sugerează că poemul este ceea ce pare, o sărbătoare a iubirii sexuale atât umană, cât și divină, care nu admite rușine, înrădăcinată în religiile fertilității din Orientul Apropiat antic, ritualul de căsătorie sacru și sărbătoarea funerară.”

Alții îi atribuie „teo-erotism”. Sau vorbesc de „frumosul poem de dragoste erotică”.

Barnabas Aspray a scris „Cântarea Cântărilor în sensul său literal nu este altceva decât o sărbătoare a iubirii erotice între două ființe umane.”

Cântarea Cântărilor: O colecție de poezii de dragoste cântate de el ei și de ea lui:

În timp ce scrierea este atribuită lui Solomon în primul său vers și de către tradiționaliști, MBS susțin că, deși cartea poate conține material mai vechi, nu există dovezi că Solomon a scris-o. Datat de MBS în secolele al IV-lea sau al III-lea î.Hr.

Ce caută o colecție de poezii erotice în Biblia ebraică? Într-adevăr, unii rabinii antici erau neliniștiți de includerea cărții în canon.

Alegorie (bărbat = Dumnezeu; femeie = Israel) atât pentru evrei, cât și pentru creștini; utilizare liturgică; cântec de nuntă.

— Shaye J. D. Cohen

(MBS=Savanții moderni ai Bibliei.)