Bertha Von Suttner

Bertha von Suttner
Date personale
Nume la naștere	Berta Gräfin Kinsky von Wchinitz und Tettau
Născută	9 iunie 1843 Praga, Imperiul Austriac
Decedată	21 iunie 1914 (71 de ani) Viena, Austro-Ungaria
Înmormântată	Hauptfriedhof Gotha[*][[Hauptfriedhof Gotha (cemetery in Gotha, Germany)|​]]
Cauza decesului	cauze naturale (cancer la stomac)
Părinți	Franz Joseph Kinsky[*][[Franz Joseph Kinsky (Czech nobleman (1768-1843))|​]] Sophie Wilhelmine Koerner[*][[Sophie Wilhelmine Koerner (Austrian noble woman)|​]]
Căsătorită cu	Arthur Gundaccar von Suttner[*][[Arthur Gundaccar von Suttner (scriitor austriac)|​]] (12 iunie 1876–)
Cetățenie	Imperiul Austriac  Cisleithania
Ocupație	scriitoare romancieră[*]​ traducătoare jurnalistă pacifistă[*]​ scriitoare de science-fiction[*]​ redactor[*]​
Limbi vorbite	limba germană
Pseudonim	B. Oulot, Jemand
Limbi	limba germană
Specie literară	utopian and dystopian fiction[*][[utopian and dystopian fiction (genres of literature that explore social and political structures)|​]], feminist science fiction[*][[feminist science fiction (subgenre of science fiction)|​]]
Note
Premii	Premiul Nobel pentru Pace
Semnătură
Modifică date / text

9 iunie 1843, Praga, Imperiul Austriac – d. 21 iunie 1914, Viena, Austro-Ungaria) a fost o scriitoare austriacă, cunoscută pacifistă și prima femeie laureată a Premiului Nobel pentru Pace (1905).

S-a născut în influenta familie nobiliară von Kinsky, ca fiică a general-feldmareșalului Kinsky, principe von Wchinitz und Tettau. După ce s-a căsătorit cu baronul german von Suttner a locuit timp de 10 ani la Tbilisi (pe atunci în Rusia). A devenit cunoscută după publicarea (la o editură din Dresda) romanului Jos armele ! ("Die Waffen Nieder !") în 1889. A mai scris romanele Un manuscris («Ein Manuskript», Leipzig, 1885), Daniela Dormes (München, 1886) ș.a. Concepțiile ei l-au influențat puternic pe Alfred Nobel a cărui prietenă apropiată a fost (ei i-ar aparține ideea instituirii Premiilor Nobel), precum și pe Herbert Spencer și Charles Darwin, cu care a întreținut, de asemenea, o relație de prietenie.

În contextul arderii cărților din 1933 național-socialiștii au trecut scrierile Berthei von Suttner pe lista de cărți care trebuie arse.

Monedele euro austriece în valoare de 2 euro au pe avers efigia Berthei von Suttner. De asemenea, emisiunea din 1970 a bancnotelor de 1.000 de șilingi austrieci a reprezentat-o pe Bertha von Suttner.

• Liselotte von Reinken (ed.): Bertha von Suttner: Memoiren. Verlag C. Schünemann, Bremen 1965

• Brigitte Hamann: Bertha von Suttner. Kämpferin für den Frieden, Wien 2013