Risultati di a ricerca di
Creà a pàgina "Fisica+Da+vede+dinò" annantu à 'ssu situ. Vede ancu i risultati di ricerca truvati.
A fisica (da u grecu φυσικη) hè u studiu di a natura in u so sensu più largu. A fisica hà par uggettu a misura, l'ussirvazioni è a mudilisazioni di u cumpurtamentu... |
Chimica (sezzione Da vede dinò) fruntiera esatta trà a fisica è a chimica, ma sò giniralmenti cunsidirati comu riliventi di a chimica, i finomini pruvucati da i riazzioni chimichi trà... |
Filosofia (sezzione Da vede dinò) a nozione di spezia. a Filosofia di a fisica: u studiu filosoficu di parechji concetti fondamentali di a fisica, trà i quali si pò mintuvà: u spaziu,... |
Astronumia (sezzione Da vede dinò) chi accadenu fora di l’atmosfera terrestre. Si tratta di l’evoluzione, a fisica, a chimica, a meteorolugia è i muvimenti di l’oghjetti celesti, è di a furmazione... |
Premiu Nobel (sezzione Da vede dinò) fubbe in u 1901. Oghje i premii sò: Fisica (assignatu da l'Accademia Reale Svedesa di e Scenze) Chimica (assignatu da l'Accademia Reale Svedesa di e Scenze)... |
Nurvegia (sezzione Da vede dinò) da vaddi chì tarmineghjani annantu à u mari furmendu i fiordi. U latu internu di i Monti Scandinavi hà inveci un'inclinazioni più dolci. Ci sò dinò à... |
Atomu (categoria Fisica) impussibile di predisce ne incù accuratezza u cumpurtamentu imprudendu a fisica classica, cum'è s'ellu si trattava di palline di tennis per indettu, per... |
Archiulugia (sezzione Da vede dinò) par oggettu u studiu di i scavi è i tracci matiriali chi sò stati lasciati da l'omini: uggetti, bastimenti, siti... Par issu travagliu, l'archiulogu ha... |
Matematica (sezzione Da vede dinò) geumitria, chì invece si occupa di anguli e righe. A parolla matematica vene da u grecu μάθημα, chì significheghja scienza, cunniscenza. E discipline principale... |
Linguistica (sezzione Da vede dinò) sociolinguistica, l'etnolinguistica e a psicolinguistica. I dui principali metodi usati da a linguistica sò: a linguistica diacronica a linguistica sincronica, chì suvita... |
Ecunumia (sezzione Da vede dinò) sistemu naturale. Quessa hè criticatu da a socioeconomia. Károly Polányi scrivò cusì chì l'economia di mercatu discritta da i classichi hè u fruttu di decisione... |
Psicologia (sezzione Da vede dinò) A psicologia, da u grecu psukhê (alma) è logos (scenza), hè u studiu scientificu di i fenomeni psiscichi, a cunniscenza empirica o intuitiva di i sentimenti... |
Medicina (sezzione Da vede dinò) è naturale Algebra • Aritmetica • Astronumia • Biolugia • Chimica • Fisica • Geolugia • Geumitria • Logica • Matematica • Medicina • Statistica... |
Terra (categoria Fisica) A terra hè a superficie molla o dura di a pianeta Terra. A terra hè mintuvata à spessu in a litteratura è a cultura corsa. Par asempiu, in i pruverbii:... |
Numeru (sezzione Da vede dinù) numerose pruprietà simile (vede Analugia di i campi di funzione). Per via di cunsequenza, sò à spessu cunsiderati cum'è numeri da i teorichi di i numeri.... |
Positroniu (categoria Fisica) e^{+}} e − {\displaystyle e^{-}} , hè un sistemu guasi stabile custituitu da un positrone è di un elettrone furmendu inseme un atomu esoticu. U so inseme... |
Fulminente (categoria Fisica) Un fulminente hè un steccucciu di legnu (piobu u più spessu) accimatu di una sustenza chimica chi s'accende per strufinamentu contr'à un' area raspia.... |
Nucleu Atomicu (categoria Fisica) U nucleu atomicu hè u locu postu à u centru di un atomu, furmatu di neutroni è di prutoni. Atomu... |