Râul Tisa: Râu din România

Râul Tisa
—  Codul râului: I-1  —
Râul Tisa la Seghedin (ung. Szeged)
Date geografice
Bazin hidrografic	Bazinul Dunării Tisza Basin[*][[Tisza Basin (river basin of Tisza)|​]]
Zonă de izvorâre	Carpații Păduroși
Cotă la izvor	2.020 m.d.m.
Emisar	Dunăre
Punct de vărsare	aval de Novisad
Date hidrologice
Bazin de recepție	157.183 km²
Lungimea cursului de apă	965 km
Debit mediu	792 m³/s
Date generale
Țări traversate	Ucraina, România, Slovacia, Ungaria, Serbia
Afluenți de stânga	Vișeu, Iza, Valea Iepei, Sarasău, Bicu, Valea Hotarului, Săpânța, Șaroș, Baia, Șugătag, Batár , Tur, Someș, Crasna, Criș, Mureș, Bega
Afluenți de dreapta	Zagyva, Sajó, Bodrog
Principalele localități traversate	România: Sighetu Marmației, Bocicoiu Mare Ucraina: Rahău, Velikii Bâciv, Ciop Ungaria: Tokaj, Szolnok, Szeged
Baraje	Kisköre
Harta cursului râului Tisa
Modifică date / text

Este cel mai mare afluent al Dunării, ca suprafață a bazinului hidrografic și lungime a cursului de apă și adună apele de pe o suprafață de 157.186 km².

Tisa este râul colector al celor două râuri numite Tisa Albă și Tisa Neagră ce izvorăsc din Carpații Păduroși (Ucraina). În România curge pe o porțiune de 64,6 km la granița de nord a țării. Cea mai mare parte a cursului este pe teritoriul Ungariei și Serbiei unde, după ce colectează râurile din nord-vestul României, se varsă în Dunăre.

Râul Tisa Neagră are la rândul său un afluent de stânga numit Lazeshchyna.

Râul Tisa Neagră izvorăște de aici.

Râul Tisa Albă are la rândul său un afluent numit râul Hoverla. Râul Hoverla se intersectează cu cursurile de apă Brebneskul' și Ozirny. Râul Hoverla izvorăște din munții Carpați.

Râul Tisa Albă se mai intersectează și cu râurile Bal'zatul și Stohovets.

Cursul Stohovets izvorăște din munții Carpați.

Râul Bal'zatul izvorăște tot din munții Carpați și se intersectează cu pârâul Vaskul'.

Râul Vaskul' izvorăște de asemenea din munții Carpați.

Râul a fost cunoscut ca Tisia în Antichitate, numele sale latine erau Tissus, Tisia și Pathissus (Plinius cel Bătrân, 4.25). Tisa este un hidronim care provine din forma veche a limbii române, Titza, din care ulterior a derivat forma maghiară Tisza.

Tisa curge pe o lungime de 965 km.

Până la granița cu România, Tisa este limpede și curge iute, prin văi strâmte. Apoi, traversează Ungaria, unde curge mai lent; parcurge câmpiile întinse din Est și se întâlnește cu Dunărea pe teritoriul Serbiei. Ea separă cele două regiuni istorice Banat și Bačka (Bácska) din Voivodina.

Este navigabilă, începând din Sziget, pentru vapoare doar din Szolnok; aceste vase ajungeau altădată până la Tokaj.

Canalul Bácsér o unește cu Dunărea, iar canalul Bega, cu Timișul.

Ieșind din Ungaria, Tisa intră în Republica Serbia, prin nordul acesteia, în provincia autonomă Voivodina. Continuă apoi să curgă prin localitățile Kanjiza, Novi Knezevac, Senta (20.302 loc. în 2002), Padej (2,882), Ada, Mol (6.786 loc.), Becej (40.877 loc.) și Novi Becej. Primește prin stânga apele râului Bega (255 km) și apoi ajunge la Titel și Knicanin. Se varsă, în cele din urmă, în Dunăre, prin stânga, în apropierea localității Stari Slank.

• Vișeu și Iza ce izvorăsc din Carpații Orientali (Munții Rodnei)
• Someșul format din confluența dintre Someșul Mic și Someșul Mare.
• Tur cu izvorul în Munții Oașului Maramureș.
• Crasna își are izvorul în Munții Apuseni
• Barcăul ce de asemenea își are izvorul în Munții Apuseni și împreună cu Crișul Repede se varsă in Tisa.
• Crișul Repede cu izvorul în Munții Apuseni.
• Crișul Negru izvorăște la fel din Munții Apuseni.
• Crișul Alb cu izvorul Munții Apuseni.
• Mureșul cu izvorul în Munții Hășmașu Mare după ce colectează râurile Târnava, Sebeș, Strei, Râul Mare, Arieș, Ampoi se varsă in Tisa.
• Bega, cu izvorul în Munții Poiana Ruscă

În bazinul râului Tisa au fost identificate 73 de specii de pești

•  
  Tisa la Szolnok in Ungaria
•  
  Râurile Tisa și Bodrog la Tokaj

Oana Islam. Călătorie în Bazinul Hidrografic al Tisei, în echilibru/armonie. Introducere în Planul de Management Integrat al Bazinului Hidrografic Tisa. Scrisă și editată de: Kirstie Sheperd

Iosif Béres - Gavril Ardelean. Importanța râului Tisa (curs de frontieră) în conservarea ihtiofaunei Maramureșului (România) în rev.Crisicum 3. pp.187-192

Studii privind așezările preistorice în arealul Tisa-Mureșul inferior = Studues Concerning The Prehistorical Human Settlements In The Tisa-Lower Mureș Area= Prehistóriai települések a Tisza és a Maros alsó szakaszának térségében [*Carte tipărită] / Consiliul Județean Timiș. Adunarea Generală a Județului Csongrád = Timiș Couty Council. Csongrád County General Assembly = Temes Megyei Tanács. Csongrád Megyei Közgyűlés.- Timișoara : Orizonturi Universitare, 1999, 76 p.

• Dezastrele ecologice de pe Tisa
• Scurgerea de cianură de la Baia Mare (2000)
• Listă de fluvii din Europa

• Podul peste Tisa de la Sighetu Marmației, tot de lemn, 15 noiembrie 2007, Evenimentul zilei
• Băsescu amenință integritatea teritorială a Ungariei, Florin Pușcaș, 02 decembrie 2016, Știripesurse.ro