Operațiunea Forțele Aliate

Operațiunea Forțele Aliate
Parte din Războiul din Kosovo
Novi Sad cufundat în fum (1999)
Informații generale
Perioadă 24 martie - 10 iunie 1999 Loc Republica Federală Iugoslavia în principal în Republica Serbia Rezultat Victorie tactică decisivă organizației NATO Victorie strategică decisivă Republicii Federale Iugoslavia Modificări teritoriale Nicio schimbare de drept, conform Rezoluției 1244, dar separarea de facto a regiunii Kosovo de Iugoslavia sub Administrația temporara a Națiunilor Unite
Beligeranți
Forțele NATO Statele Unite ale Americii Regatul Unit Germania Turcia și alte forțe aeriene, marine și terestre NATO.	Republica Federală Iugoslavia
Conducători
Wesley Clark (SACEUR) Javier Solana (Secretar General al NATO)	Slobodan Miloșevici (Comandant Suprem al RF Iugoslavia) Dragoljub Ojdanić (Șef de stat major) Svetozar Marjanović (Șef adjunct de stat major)
Efective
până la 1000 de aeronave	85 000 - 114 000 de soldați 20 000 de polițiști iugoslavi 15 000 voluntari 14 avioane Mikoian-Gurevici MiG-29 Sute de rachete
Pierderi
2 soldați uciși în prăbușirea AH-64 Apache în afara câmpului de luptă 1 F-117 Nighthawk doborât 1 F-16 Fighting Falcon doborât Conform grupurilor non-guvernamentale europene, „zeci” de soldați italieni au murit după război, datorită „folosirii armelor cancerigene - cauzând epuizarea uraniului.	462 de soldați uciși 114 polițiști uciși 299 de soldați uciși 11 avioane Mikoian-Gurevici MiG-29 1 Soko J-22 Orao doborât 14 vehicule înarmate și bucăți de artilerie distruse în Kosovo Civili iugoslavi decedați: 489–528 verificat de Human Rights Watch; 1200 uciși conform Comitetului Iugoslav pentru Cooperare cu UNICEF
Modifică date / text

Bombardamentele NATO în Iugoslavia (nume de cod: Operațiunea Forțele Aliate; în engleză Operation Allied Forces sau, Operațiunea Nicovala Nobilă; în engleză Operation Noble Anvil) a fost o operațiune militară condusă de NATO împotriva Republicii Federale Iugoslavia în timpul Războiului din Kosovo. Bombardamentele au durat din 24 martie 1999 până pe 11 iunie 1999. Acestea a fost cea de-a doua operațiune majoră de luptă din istoria NATO, după Operațiunea Forța Deliberată din Bosnia și Herțegovina din septembrie 1995.

La 22 aprilie 1999, Parlamentul României a autorizat avioanele NATO să utilizeze spațiul aerian românesc în timpul operațiunilor din Iugoslavia.

Obiectivele NATO în Conflictul din Kosovo au fost concepute la întâlnirea Consiliului Nord Atlantic, desfășurată la sediile NATO din 2 aprilie 1999. Acestea prevedeau:

• Oprirea tuturor activităților militare și încetarea imediată a violențelor și represiunilor;
• Retragerea armatei, poliției și forțelor paramilitare din Kosovo;
• Staționarea unei prezențe militare internaționale în Kosovo;
• Întoarcerea sigură și necondiționată a tuturor refugiaților și a persoanelor strămutate;
• Stabilirea unui acord politic pentru Kosovo, conform Acordului Rambouillet în conformitate cu legea internațională și Carta Organizației Națiunilor Unite.

Operațiunea Forțele Aliate s-a folosit în mare parte de armamente aeriene pentru a distruge infrastructura militară sârbă. Podurile și fabricile, considerate ținte strategice, au fost bombardate. Rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune au fost folosite pentru a lovi obiective de înaltă apărare, precum instalații strategice în Belgrad și Priștina.

• Pierderile civile din timpul Operațiunii Forțelor Aliate^{⁠(en)[traduceți]}
• Crimele de război din timpul Războiului din Kosovo^{⁠(en)[traduceți]}

• Americanii bubuie Balcanii, 25 martie 1999, Evenimentul zilei
• NATO merge din greseala in greseala, 18 aprilie 1999, Evenimentul zilei