Mihail Neamțu: Scriitor, filozof, teolog și om politic român

Mihail Neamțu
Date personale
Născut	16 aprilie 1978 Făgăraș, Republica Socialistă România
Părinți	Emilia și Gheorghe
Copii	Maria
Cetățenie	România
Etnie	român
Religie	creștin-ortodox
Ocupație	politician eseist prezentator de televiziune teolog[*]​
Limbi vorbite	limba română limba engleză
Partid politic	AUR (2023-) Noua Republică (2013-2015)
Studii	Colegiul Național „Moise Nicoară” Universitatea Babeș-Bolyai Universitatea Ludwig Maximilian din München King's College Durham University[*][[Durham University (collegiate public research university in Durham, England, United Kingdom)|​]] Woodrow Wilson International Center for Scholars[*][[Woodrow Wilson International Center for Scholars (think tank in the U.S.)|​]]
Activitatea literară
Mișcare/curent literar	apologetică creștină, Patristică, Neoconservatorism, conservatorism naționalist, trumpism
Influențe Grigorie de Nyssa, Augustin din Hippona, C. S. Lewis, William F. Buckley Jr, Andrei Pleșu, Edmund Burke, Feodor Dostoievski, Russell Kirk, Eric Zemmour, Jordan Peterson, Donald Trump, Petre Țuțea
Note
Premii	Premiul I, Olimpiada Națională de Filozofie (Deva, 1996); Premiul Collin Gunton (King's College Londra, 2004); Premiul revistei Cuvântul (2007).
Cariera politică
Purtător de cuvânt în Partidul Mișcarea Populară
În funcție 7 martie 2021 – 19 februarie 2022
Vicepreședinte în Partidul Mișcarea Populară
În funcție 2020 – 2022
Partid politic	PMP (2019-2022) PNL (2017-2019) Noua Republică (2013-2015)
Ideologie	Creștin democrație conservatorism naționalist Conservatorism social Anticomunism Euroscepticism Suveranism[*]​ anti-imigrație populism de dreapta anti-Islam[*][[anti-Islam (opposition to Islam)|​]] traditionalist conservatism[*][[traditionalist conservatism (political ideology)|​]]
Prezență online
[https://mihailneamtu.org/ https://www.facebook.com/mihailgeorgeneamtu https://www.instagram.com/MihailNeamtuOficial/ https://t.me/conservatorii Site web]
Modifică date / text

Mihail Neamțu (n. 16 aprilie 1978, Făgăraș, Brașov, România) este un scriitor, teolog și om politic de dreapta din România. A fondat Partidul Noua Republică și este membru al partidului de extremă dreaptă Alianța pentru Unirea Românilor.

Mihai Neamțu s-a născut în 1978 la Făgăraș. Mama lui, Emilia, era profesoară, iar tatăl său, Gheorghe, era inginer informatician. În 1996 a absolvit studiile liceale la Arad (1992-1996), răstimp în care a coordonat redacția revistei Laboremus.

Este licențiat în filosofie (2000) și teologie ortodoxă (2005) la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Student Erasmus la Universitatea Ludwig Maximilian din München (2000-2001).

Master of Arts în patristică la University of Durham (2002) în Marea Britanie. Research Fellow (2005-2006) & Guest of the Rector, New Europe College (2006-2007).

Doctorat în teologie la King's College London (Universitatea din Londra) cu o teză despre "The Nicene Christ and Desert Eschatology" (2008).

Studii post-universitare la Woodrow Wilson International Center for Scholars, Washington DC.

Vârstele iubirii (2016)

În luna noiembrie 2016, Editura Doxologia a lansat volumul Vârstele iubirii. La Târgul Gaudeamus din București (18-20 nov. 2016), au participat doamna Monica Pillat (fiica lui Dinu Pillat), jurnalistul Grigore Ecrivanu, teologul Radu Preda, diplomatul Teodor Baconschi, sociologul Mirel Bănică, scriitoarea Daniela Șontică, dar și oameni politici precum Adriana Săftoiu sau Toader Paleologu.

Criticii au întâmpinat laudativ apariția cărții. Conferențiarul universitar clujean, un prieten apropiat al autorului, Adrian Papagagi a spus: Trei vârste umane, trei povești de dragoste și un autor capabil să deslușească haloul iubirii sacre în filigranul celei profane. Ficțiunea copilului arhetipal, Mowgli, atins de primul fior al dragostei, se îngână cu abia voalata idilă autobiografică dintre adolescenții Mihnea și Dora, iar amândurora le răspunde, climactic, epistolarul sfâșietor de real al lui Dinu și Nelli Pillat. O carte a întâlnirilor admirabile, de care te poți lesne îndrăgosti.

Fenomenul Trump (2017)

În 20 ianuarie 2017, a lansat platforma online a unei noi cărți intitulate: Fenomenul Trump. Cum a șocat un businessman politica lumii?

Clubul „Marile Cărți” (2021-prezent)

În 2021, Mihail Neamțu fondează Clubul „Marile Cărți”, o comunitate dedicată cărților clasice și cunoașterii culturii europene, dintr-o perspectivă conservatoare. Întrunirile săptămânale ale clubului au loc online, însă clubul are constant conferințe tematice în toată România. Printre invitații clubului au fost: Connect-R, Ioan Aurel Pop, Horia-Roman Patapievici sau Valeriu Stoica.

Vocea libertății

Mihail Neamțu găzduiește emisiunea Vocea libertății pe postul te televiziune Canal 33.

În 17 septembrie 2011, Neamțu a lansat un manifest intitulat: Crez politic: pentru o Nouă Republică (apărut pe influentul blog Madame Blogary). Apoi a pus bazele Mișcării Noua Republică, fondată mai întâi ca o asociație cu personalitate juridică. În iulie 2012, membrii organizației au votat transformarea în partid politic, iar Neamțu a fost ales președinte al noii formațiuni- Partidul Noua Republică (PNR).

 

În contextul Referendumului din vara lui 2012, Neamțu participat la negocierile pentru Alianța România Dreaptă (ARD). Însă, structurile guvernamentale au împiedicat PNR să devină partid, iar formațiunea nu a putut semna protocolul de constituire al alianței. Ca urmare, el a participat la alegeri pe listele Partidului Național Țărănesc Creștin Democrat (PNȚCD).

Din anul 2012, a devenit un aliat de-al lui Traian Băsescu, criticând suspendarea sa.

La alegerile parlamentare din 9 decembrie Mihail Neamțu a candidat din partea ARD pentru un colegiu de deputat în Arad și s-a clasat pe locul al doilea în cursa pentru un mandat de deputat în Colegiul 1 din Arad, obținând 30,2 la sută din voturi. La nivel național, ARD a obținut 13,59%.

În 2013, Partidul Noua Republică a fost afiliat Alianței Conservatorilor și a Reformiștilor Europeni (grup din care fac parte conservatorii britanici și polonezi).

Acesta a fost de asemenea unul dintre principalii critici ai moscheii din București.

În 2017, Mihai Neamțu a revenit în viața publică, devenind membru al Partidului Național Liberal. În 2019 s-a înscris în Partidul Mișcarea Populară (PMP), iar în 2021 era purtătorul de cuvânt al partidului.

A fost susținut pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2009 de către Partidul Alternativa Dreaptă, dar s-a retras ulterior din această cursă.

În prezent, Mihail Neamțu este adept al ideologiei eurosceptice, opunându-se mișcării LGBT, ateismului, socialismului, progresismului, globalizării, imigrației către România și multiculturalismului. Acesta este de asemenea un critic al lui George Soros, pe care îl consideră "miliardar socialist", dar și al lui Raed Arafat, pe care l-a catalogat drept "moartea democrației". În calitate de susținător al lui Donald Trump, acesta se opune administrației lui Joe Biden.

Un cunoscut activist anti-avort, Neamțu este un susținător public al Coaliției pentru Familie.

În anul 2020 a candidat fără succes din partea PMP la alegerile locale pentru a ocupa postul de primar în sectorul 3 al capitalei.

În anul 2024, Neamțu a anunțat că va participa la alegerile europarlamentare, având susținerea lui George Simion și a AUR, deși în decembrie 2020 acesta l-a criticat pe liderul partidului, numindu-l o „nulitate”, cu „un profil de taximetrist coborât din peluză”. Ulterior, a motivat că aceste afirmații au fost făcute datorită faptului că era supus „unui tratament medicamentos foarte agresiv împotriva infectării cu virusul Covid-19”.

Mihail Neamțu a colaborat public cu Herbalife, fapt criticat de o parte din presa românească, deoarece aceasta este considerată o schemă piramidală.

Pe 10 Iulie 2013, la o postare pe Twitter în care Neamțu spunea că va apărea la nașul.tv și B1 TV, jurnalistul Mircea Badea i-a răspuns cu "cui îi pasă, dobitocule?". Ulterior, în octombrie 2014, Mircea Badea l-a criticat pe Mihail Neamțu la emisiunea În Gura Presei, după ce acesta a scris într-o postare pe Facebook "mâncați-ai" incorect gramatical, Badea făcându-l pe Neamțu "analfabet". Neamțu a acuzat Antena 3 că propagă ură împotriva sa.

Neamțu este criticat pentru că a fost căsătorit de două ori, acum fiind la a treia căsătorie, ceea ce contravine conservatorismului pe care îl predică.

De asemenea, Mihail Neamțu povestește des pe pagina sa de Facebook întâmplări cu soldați care citesc filosofie.

În cadrul unei dezbateri la Televiziunea Națională pe tema avortului, desfășurată în iulie 2022, Mihail Neamțu s-a făcut de râs că nu a știut termenul "vasectomie" și pentru că a prezentat poze cu fetuși de 7-8 luni ca având câteva zile.

Controverse doctrinare

Ca teolog și filozof, Mihail Neamțu a susținut în mai multe rânduri incompatibilitatea între creștinism și legionarism. Într-un articol din România liberă, Neamțu scria:

Nici sfârșitul martiric al unor figuri precum Valeriu Gafencu, ucis de comuniști, nu exonerează erorile și ororile produse de așa-zisa „etica onoarei”. Cine poate justifica împușcarea lui Virgil Madgearu, Armand Calinescu sau Nicolae Iorga? Dar provocarea sinuciderii lui Petre Andrei, cărturarul ieșean nemilos cu fascismul? Nu mai puțin grav atârnă sprijinul necondiționat oferit de Codreanu axei Berlin-Roma? Ura furibundă la adresa parlamentarismului și a elitei democratice nu poate justificată nici măcar de persecuțiile antilegionare ale dictaturii carliste.

În adolescență, Neamțu a publicat texte favorabile lui C.Z. Codreanu, liderul Mișcării Legionare. Astfel, în numărul 11/47, p. 14 din anul 1994 al revistei sibiene Puncte Cardinale, încă minorul Neamțu scria următoarele:

„Să ne mai întrebăm atunci de ce acești numeroși «intelectuali», mulți dintre ei gazetari, istorici sau analiști politici [...], nu pot înțelege Legiunea și pe Căpitanul ei? Nu pot înțelege de ce Garda de Fier a fost înainte de toate o mișcare spirituală, o școală de refacere a sufletului românesc, în care, după cum spunea Codreanu (ascultând povața lui Hristos, Marcu 11, 23), «intră cel ce crede nelimitat» și rămâne afară «cel ce are îndoieli»”.

Într-un volum publicat în 2010, Mihail Neamțu a explicat simpatiile trădate de acest articol publicat la 16 ani, denumindu-le „paragrafe infantile” și punându-le pe seama unei „ignoranțe istorice și sentimentale” pe fondul căruia s-a lăsat influențat de discuțiile purtate cu foști deținuți politici din Arad în contextul unei „crize de valori [și al unei] nevoi de repere a unei întregi generații formate după 1989”. El a dezavuat acele texte, afirmând că nu avea nicio argumentație pentru a „pune semn de egalitate între excelența culturală a generației de la 1927 și opțiunea ei politică” și că nu era „în temă cu violența endemică și politicile rasiale ale guvernului legionar din 1940”.

Simpatiile legionare din adolescența lui Mihail Neamțu au reintrat în atenția opiniei publice odată cu lansarea alianței electorale ARD din noiembrie 2012 când a recitat versuri din opera poetului Radu Gyr, fapt ce a dus la delimitarea celorlalți lideri ai ARD față de simbolistica abordată de Neamțu în campanie. Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului din România a dat publicității un comunicat în care a calificat drept ''scandalos, revoltător și împotriva legislației în vigoare'' discursului lui Mihail Neamțu.

Unii jurnaliști, precum Alex Ștefănescu (critic literar), Robert Turcescu (ziarist) sau Grigore Cartianu (publicist), au comentat pozitiv decizia lui Mihail Neamțu de a recita o poezie dedicată memoriei țăranului român. De cealaltă parte, prezentatorul TV Mihai Gâdea l-a catalogat pe Neamțu drept neolegionar.

Mihail Neamțu a intrat adeseori în atenția opiniei publice prin modul pitoresc de a se manifesta. În cadrul unui miting electoral al Alianței România Dreaptă, Mihail Neamțu a fluturat legături de usturoi pentru a „exorciza clasa politică”.

La 15 martie 2015, Mihail Neamțu s-a retras din activitatea politică, declarând că prioritățile sale sunt familia, scrisul și activitatea antreprenorială.

El a realizat interviuri cu personalități contemporane din varii domenii, cum ar fi Dumitru Constantin Dulcan, George Becali, Traian Băsescu, Andrei Pleșu etc.

Mihail Neamțu este totodată un participant activ la dezbaterea românească despre cultură, politică, valori și societate (Hotnews.Ro, Idei în dialog, Dilema Veche, Revista 22, etc.). A criticat modele culturale postmoderne, relativismul etic și colectivismul tribal, pledând totodată pentru restrângerea puterii economice și legislative a statului și pentru relansarea educației private.

Acesta este un critic al modernismului, susținând că lumea modernă separă gândirea de credință, înflorirea economică de datoria civică, sexul de iubire, vizibilul de invizibil.

Bufnița din dărâmături (2005, 2008) a stârnit numeroase comentarii în presă, fiind nominalizat de unii critici literari pentru categoria debut eseistic. Autorul s-a remarcat prin susținerea unui dialog instituțional între Biserică și modernitate. A scris în favoarea reformei învățământului confesional, bazat pe o viziune deschisă a unui creștinism integru dar polifonic, criticînd totodată birocrația ecumenistă și tentația clericalizării. Neamțu s-a disociat de orice mesianism teologico-politic și de curentul agrarian ('neopășunist'). Refuzând anexarea în trena unui paseism utopic, Neamțu a susținut teza conform căreia "creștinismul mileniului III va fi urban sau nu va fi deloc."

Povara libertății (2009) a pus în discuție dezbaterile conservatorilor nord-americani și definițiile contradictorii ale modernității.[1] Arhivat în 14 ianuarie 2010, la Wayback Machine.

Verbul ca fotografie (2009) a făcut apologia dialogului civic pe fondul tendinței de tabloidizare din mass-media. Autorul oferă totodată câteva schițe despre relația între Ortodoxie și modernitate, marcând importanța unei culturi a virtuții într-o societate cu tot mai puține modele, rădăcini și speranțe.

Elegii conservatoare (2009) discută condițiile de apariție ale unei culturi a libertății morale, civice și economice, raportarea spațiului public românesc la criza valorilor din Europa, semnificația secularizării pentru instituția familiei și forurile de educație, imaginea Bisericii într-o eră a transparenței mediatice, a revoluției moravurilor și a pluralismului ideologic.[2]

Volumul Gramatica Ortodoxiei (2007) deplânge "ghetoizarea discursului creștin" în spațiul academic, propunând "câteva întâlniri paradigmatice între ecclesia și universitas, găzduite sub zodia modernității. Gramatica Ortodoxiei a primit premiul revistei Cuvântul pentru Cartea Anului, Secțiunea Istoria ideilor și istoria mentalităților.[3] Arhivat în 16 ianuarie 2008, la Wayback Machine.

Cărți personale:

• Geneză și Înviere. Cum citim azi Biblia?, București, Ed. Marile Cărți, 2022
• Exilat în România, București, Ed. Marile Cărți, 2022
• Light from Light, București, Ed. Marile Cărți, 2022
• Iisus la Niceea. Arianism, ateism, nihilism, București, Ed. Marile Cărți, 2022
• Visul României Mari, Iași, Ed. Doxologia, 2017
• Fenomenul Trump. Cum a șocat un businessman politica lumii, București, Open Education, 2017.
• Vârstele Iubirii. Cum transformăm întâmplarea în destin?, Iași, Ed. Doxologia, 2016.
• Credință și rațiune. Dialoguri, contradicții, împăcări, București, Ed. Lumea Credinței, 2013.
• Zeitgeist. Tipare culturale și conflicte ideologice, București, Ed. Curtea Veche, 2010.
• Povara libertății. Antiteze, paradigme și biografii moderne, Iași, Ed. Polirom, 2009
• Verbul ca fotografie. Dizidențe culturale și comentarii politice, București, Ed. Curtea Veche (Colecția Constelații), 2009
• Elegii conservatoare. Reflecții est-europene despre religie și societate, Cluj-Napoca, Ed. Eikon, 2009.

• Bufnița din dărâmături. Insomnii teologice, Iași, Ed. Polirom, 2008 (ediția a II-a, revăzută și adăugită).

• Gramatica Ortodoxiei. Tradiția după modernitate, Iași, Ed. Polirom, 2007.

Cărți editate:

• Memory, Humanity, and Meaning. Essays in honor of Andrei Pleșu’s sixtieth anniversary, offered by NEC alumni & friends, Bucharest: Zeta Books, 2009, edited together with Bogdan Tătaru-Cazaban.

• O filozofie a intervalului. In Honorem Andrei Pleșu, București, Ed. Humanitas, 2009, coordonată împreună cu Bogdan Tătaru-Cazaban.

Studii:

• ‘The Theologico-Political Constitution of Monastic Liturgy,’ in Adrian Pabst and Christoph Schneider (ed.), Encounter between Eastern Orthodoxy and Radical Orthodoxy. Transfiguring the World through the Word (Aldershot: Ashgate, 2008), 249-270.

• ‘Liturgical Orality or Textualist Oblivion? A Case-Study: Printing the Scriptures into Romanian (16th-18th century), St Vladimir’s Theological Quarterly, vol. 52 (2008) 3-4: 367-88.

• ‘Between the Gospel and the Nation: Dumitru Stăniloae’s Ethno-Theology,’ Archæus. Studies in the History of Religions, vol. 10 (2006) 3: 9-46.
• ‘Protology of Language in St Gregory of Nyssa,’ Khora. Revue d’études patristiques et médiévales, vol. 1 (2003) 1: 51-78.

• ‘Revisiting Orthodoxy and Nationalism,’ Pro Ecclesia 15 (2006) 2: 153-160.

• Andrew Louth, Deslușirea Tainei. Eseu despre natura teologiei, Sibiu, Ed. Deisis, 1999.
• Jean-Luc Marion, Crucea vizibilului, Sibiu, Ed. Deisis, 2000.
• John Behr, Drumul către Niceea, București, Ed. Sophia, 2004.
• Hugo Tristram Engelhardt Jr., Fundamentele bioeticii creștine, Sibiu, Ed. Deisis, 2005 (traducere în colaborare).

• Revelion paranghelie
• Război (cultural) și pace (religioasă)
• Pacea Crăciunului si a Pastelui
• Licheaua - autobiografie

• Palma morții și obrazul lui Hristos
• Biserica, modernitatea și binele comun
• Apariția darului în fenomenologia lui Jean-Luc Marion
• Adam and Eve, not Adam and Steve
• Despărțirea apelor: Biserica și securitatea

• www.mihailneamtu.org - Blog oficial
• Societatea Română de Fenomenologie

Interviuri

• Interviu cu Mihail Neamtu, 24 iulie 2012, Stelian Gomboș, CrestinOrtodox.ro