Davâr | |
Non uficiâl par talian | Ovaro |
Provincie | Udin |
Part | Cjargne |
Coordenadis gjeografichis | 46°29′00″N 12°52′00″E / 46.48333°N 12.86667°E |
Altitudin | 525 m s.n.m |
Superficie | 57 km² |
Popolazion | 2.218 ab. |
Densitât | 39 ab/km² |
Frazions | Negrons, Cela, Cjalina, Clavaias, Cludini, Dentramp, Lençon, Liaries, Luvincas, Luvint, Mion, Muina, Davasta |
Comuns confinants | Dimpeç, Comelians, Lauc, Prât, Ravasclêt, Raviei, Sauris, Soclêf, Sudri |
CAP | 33025 |
Prefìs telefonic | 0433 |
Davâr al è un comun in Cjargne, che in dì di vuê al fâs part de provincie di Udin e al à 2.218 abitants.
Il comun si cjate tal Cjanâl di Guart, in Cjargne. Al è logât intun cjadin tra il Col Zentîl (2.075 m) a bonât e il Norvenas (1.968 m)a jevât, cun la masse dal Colians che domine la valade. In plui che il cjâf lûc, a fasin part dal comun ancje lis frazions di:
Al somearès che il non Davâr al vegni di une peraule celtiche che ûl dî "lûc protet". Di fat il paîs al è logât in chê che e je simpri stade une impuartante zone di passaç fin de preistorie. Cuant che i romans a baterin i Gjai Cjargnei che a vivevin culì, il teritori di Davâr, come chel di dute la Cjargne, al jentrà a fâ part de X REGIO VENETIAE ET HISTRIAE. Te etât di mieç al fasè part dal Partiarcât di Aquilee fin al 1420, cuant che i venezians lu concuistarin. Cussì Davâr al restà sot Vignesie fin al 1797 cuant che, cul Tratât di Cjampfuarmit, al fo cedût al Imperi Austro-Ongjarês. Davâr al fo concuistât de Italie tal 1866, dopo da la tiarce vuere di indipendence. Te storie di Davâr si regjstraran però ancjemò dôs ocupazions: la prime tal 1917, cuant che dopo la rote di Cjaurêt dut il Friûl al fo invadût di bande dai austro-todescs. La seconde e fo tal 1944 cuant che i Cosâcs, clamâts culì di Hitler, a ocuparin la Cjargne; propite i Cosâcs, sul pont di ritirâsi, ai 2 di mai dal 1945 a Davâr coparin 22 omps, parcè che a jerin stâts tacâts dai partigjans
A Davâr al ven fevelât il cjargnel te variant dal bas Cjanâl di Guart, caraterizât de terminazion des peraulis femininis in -a (singolâr) e -as (plurâl). Un altri trat carateristic de zone di Davâr al è la conservazion dai ditoncs ei e ou là che tal furlan centrâl a si an î e û (misteir e fouc par mistîr e fûc).
In ogni frazion dal comun, però, si à cualchi variazion; a Muina par esempli no si cjatin i ditoncs ei e ou, a Liariis, Mion e Cele invezit il plurâl des peraulis femininis al è in -es.
This article uses material from the Wikipedia Furlan article Davâr, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contignût al è disponibil sot de licence CC BY-SA 4.0 se nol è specificât in altre maniere Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Furlan (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.