Clanga pomarina hè una spezia d'acula chì face parte di a famiglia di l'Accipitridae.
| |||||
---|---|---|---|---|---|
Clanga pomarina | |||||
Classifica scentifica | |||||
Regnu | Animalia | ||||
Imbrancamentu | Chordata | ||||
Classa | Aves | ||||
Ordine | Accipitriformes | ||||
Famiglia | Accipitridae | ||||
Generu | Clanga | ||||
Nome binuminale | |||||
Clanga pomarina Christian Ludwig Brehm, 1831 | |||||
Clanga pomarina hè un rapace diurnu di taglia media di a famiglia di l'Accipitridae. Di prufilu gracile è elegante, misura da 54 à 65 cm di lunghezza per una largura da 140 à 160 cm. U so piumaghju inarbureghja un cuntrastu forte trà a testa è e cuperture alare di culore brunu chjaru è u restu di u corpu chì hè brunu scuru, guasi neru. A piccula testa è u bizzicu cortu cumplettanu l'aspettu fine è slanciatu di l'acellu.
Clanga pomarina nichja per u più in Europa cintrale è orientale, da a Francia à punente insin'à a Russia à livante. Omu u ritrova dinù in zone spergugliate d'Africa suprana è di u Punente, è ancu in Asia cintrale è à u mezupunente. D'inguernu, migra ver'di l'Africa subsahariana.
Clanga pomarina hè prisente in Corsica.
Clanga pomarina affizziuneghja i mezi aperti tali e pratuline, i paduli è e fureste chjare. Sulitariu è discretu, caccighjeghja à vista ariendu da a terra, scigliendu e so prede, per u più picculi mammiferi, rettili è anfibii, ch'è ellu cattura incù i so artigli zimbrunuti.
A riproduzione si svoglie da aprile à lugliu. U coppiu nichja in un grande arburu, custruendu un nidu vuluminosu di rami è di foglie. A femina ci dipone di regula 2 à 3 ovi, cuvati da i dui parenti. I piulelli, incù e piume bianche è u prima pelu, sò nutriti di pezzi di prede arrecati da i so parenti sinu à u so spiccà di bulu, una cinquantina di ghjorni più tardi.
Clanga pomarina era capunanzu classificatu in u generu Aquila, ma i studii genetichi ricenti anu cunduttu à a so attribuzione à u generu Clanga.
Clanga pomarina hè classificatu cum'è di cuncernu da l'Unione Internaziunale per a Cunsirvazione di a Natura (UICN). E principale minacce chì pesanu annantu à ellu sò a distruzzione di u so ambiente, l'inticciu incù e linie elettriche è l'avvilenamentu à i pesticidii. I pugrammi di cunsirvazione sò messi in sesta per pruteghje i so siti di nidificazione è risturà u so ambiente.
This article uses material from the Wikipedia Corsu article Clanga pomarina, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.