Risurtati di l'arricerca di
C'è na pàggina di nomu "Bioluggìa" supra Wiki Sicilianu. Talìa macari l'àutri risurtati attruvati.
La Bioluggìa (dû grecu βίος, bìos = "vita" e λόγος, lògos = ntô senzu di "studiu") è lu studiu scintìficu dâ vita e dî urganismi viventi. Si tratta dû... |
Nnâ classificazzioni scintìfica usata nnâ bioluggìa, l'òrdini (dû latinu: ordo, plurali ordines) s'attrova tra classi e famigghia. Lu supraòrdini s'attrova... |
Nnâ bioluggìa la tribbù è na classificazzioni tassinòmica chi s'assetta ntrâ la famigghia e lu gèniri. Tassinumìa... |
fa parti dâ classificazzioni scintìfica di l'armali e li chianti nnâ bioluggìa. S'attrova sutta lu filu e supra l'Òrdini. Li ottu parti di sta classificazzioni... |
Ntâ bioluggìa, na speci rapprisenta unu dî gruppi cchiù nichi dâ classificazzionin scintìfica. Ntâ numenclatura binumiali usata pi tuttu lu munnu, lu... |
Nnâ bioluggìa, nu regnu o regnum rapprisenta lu cchiù autu liveddu (o quasi lu cchiù autu), d'organismi nnâ classificazzioni scintìfica. Ntô sò Systema... |
Eukarya (catigurìa Bioluggìa) L'Eukarya è n'autru nomu pû duminiu: Eukaryota ntô campu dâ bioluggìa.... |
sunnu chiddi chi si rifirìscinu ô munnu di l'èssiri viventi, e pirciò la Bioluggìa, nta li sò varianti armali (Zooluggìa) e viggitali (Butànica). Oi sta... |
La palora regnu si pò rifiriri a: lu Regnu (bioluggìa) chi fa parti dâ classificazzioni scientìfica; o nu Regnu (tirritoriu) chi veni cuvirnatu dûn re... |
Urganismu (catigurìa Bioluggìa) Nnâ bioluggìa e ecoluggìa, un urganismu (dû grecu organon = strummentu) è nu sistema cumpricatu viventi cu l'organi chi nzèmmula cumprènninu n'entitati... |
Pi àutri significati taliati uòvu L' ovu (pl: ova) è la cellula girminali fimminina di l'armali. Cunteni ntô cituplasma li sustanzi nutrizziunali nicissari... |
Nomu trinumiali (catigurìa Bioluggìa) Lu nomu trinumiali è un sistema tassunòmicu utilizzatu 'n bioluggìa pâ classificazzioni scintìfica dî formi di vita. Veni applicatu quannu na speci risulta... |
accizzioni cchiù ginirali ragggruppa pirciò disciplini assai diversi comu la bioluggìa, la gioluggìa, l'astronumìa, chi sunnu quarchi vota chiamati scienzi naturali... |
Àcitu pirùvicu (sizzioni 'N bioluggìa) L'àcitu pirùvicu è nu alfa-chetoàcitu c'havi fòrmula CH3-CO-COOH. 'N bioluggìa l'àcitu pirùvicu (macari nnicatu cô nomu dâ sò basi cuniugata, lu piruvatu)... |
rifiriri a: Tribbù (sucitati) – 'n antropoluggìa, na sucitati umana. Tribbù (bioluggìa) – na catigurìa tassonòmica. Tribbù (sìngulu Piero Pelù) – un branu musicali... |
fila) pò rifiriri a: filu (matiriali) - tipu di spagu assai finu filu (bioluggìa) - chi fa parti dâ classificazzioni scintìfica filu (internet) - discrivi... |
Cèllula (catigurìa Bioluggìa) A cèllula eni l'unitati fundamintali dâ vita, aggettu di studiu dâ bioluggìa. Tutti li formi viventi sunnu fatti di celluli. Ci sunnu celluli di tutti... |
è na tabbella di nùmmura o di esprissioni algebbrichi. Na matrici 'n bioluggìa è la parti acillulari di nu tissutu. La Matrici è la chiesa principali... |
N enzimoluggìa, nu cufatturi, puramenti dittu cuinzima, eni na mulècula nica, o puramenti nu ioni mitallicu ca s'associa a nu nzima e faci se chi iddu... |
pruduciuti di organismi viventi sunnu macari chiamati tossini. Lu vrancu dâ bioluggìa chi studia li vileni e la sò azzionie è la tossicoluggìa. Avvilinamentu... |