Li mitiuriti sunnu pezzi di petra di uriggini spazziali.
Si fòrmanu n sèquitu a l'impattu di nu meteroidi, veni a diri di n'astiròidi di diminsioni ca nun passanu na dicina di metri, cu la Terra. Na mentri ca atraversanu l'atmusfera, li meteroidi si caudìanu pi l'attritu cu l'aria e pi ionizzazzioni addiventanu luminusi, aggicannu puru a esplòdiri o a fàrisi n milli puzzuddi. Nti lu cchiossai dî casi, nun resta nenti. Quannu quarcosa arresta eggh'è truvatu n terra, lu residuu si chiama appuntu meteoriti.
Esistunu du' catigurìi principali di mitiuriti: Li mitiuriti firrusi, ca si cumpòninu di cchiossai di 90% di mitalli, e li mitiuriti pitrusi, n cui la quantità di mitallu nu agghica a 30%. Sulu nti 1% di casi nu mitiuriti pò aviri na pircintuali di mitalli versu lu 50% ca nun pirmetti di classificallu nti nudda di du' catigurìi. St'ùrtimi si chiamunu li mitiuriti misti.
This article uses material from the Wikipedia Sicilianu article Mitiuriti, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Stu cuntinutu è dispunìbbili sutta â CC BY-SA 4.0 quannu nun veni spicificatu diversamenti. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Sicilianu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.