Silviu Brucan: Politic român

Silviu Brucan (n.

Silviu Brucan
Date personale
Nume la naștereSaul Bruckner Modificați la Wikidata
Născut Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Decedat (90 de ani) Modificați la Wikidata
București, România Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (infarct miocardic) Modificați la Wikidata
Căsătorit cuAlexandra Sidorovici Modificați la Wikidata
CopiiAnca, Vlad Silviu și Dinu
CetățenieSilviu Brucan: Biografie, Scrieri, Declarații România Modificați la Wikidata
Religieiudaism Modificați la Wikidata
Ocupațielingvist
diplomat
jurnalist
traducător
politician Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba engleză
limba română Modificați la Wikidata
Director în Societatea Română de Radiodifuziune Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Reprezentant permanent al României la Organizația Națiunilor Unite în New York Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Ambasador al României în Statele Unite ale Americii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 

Partid politicPCR
Alma materColegiul Național „Sfântul Sava” din București
Cunoscut pentruSemnatar al „Scrisorii celor șase

Saul Bruckner, n. , București, România – d. , București, România) a fost un politician comunist român, ambasador al României în Statele Unite ale Americii și la Organizația Națiunilor Unite, precum și director al Societății Române de Radiodifuziune. După Revoluția din 1989 a fost prezent în mass media ca analist politic.

Biografie

Familie, primii ani

Născut într-o familie de origine evreiască, Brucan a urmat școala primară la școala evanghelică, iar liceul la Colegiul Național Sf. Sava. Ca ziarist, a lucrat între 1935 și 1936 la „Gazeta de seară“, iar în anii 1937 - 1938 a fost secretar general de redacție la „Dacia nouă“, ambele fiind publicații comuniste.

Partidul Comunist Român

A intrat în Partidul Comunist la vârsta de 19 ani. Între 1940 și 1944 a activat în organizația de tineret a partidului, apoi a devenit membru al PCR și a participat la acțiuni ilegale. În 1943 a primit sarcina de partid de a se ocupa de presa ilegală în general și de "Scânteia" în principal. În 1943 a fost arestat, dar a fost eliberat după două zile.

În septembrie 1944 a fost numit secretar general de redacție la ziarul Scînteia, de la tribuna căruia a cerut condamnarea la moarte, printre alții, a lui Iuliu Maniu. Soția sa, Alexandra Sidorovici, a fost acuzator public al Tribunalului Poporului. Între 1948 - 1949 a fost profesor de ziaristică la Universitatea din București, deși nu avea decât 6 clase de liceu. Silviu Brucan a fost membru al Partidului Muncitoresc Român.

Ambasador

În timpul României comuniste a fost ambasador în Statele Unite în 1955 și la ONU între 1959 - 1962. Din 1962, la propunerea lui Gheorghiu-Dej, a început reorganizarea Radioteleviziunii, activitate din care a demisionat în 1966.

Brucan era un apropiat al lui Gheorghiu-Dej, însă nu îl agrea pe Ceaușescu (cu care a fost vecin timp de zece ani, înainte de venirea la putere a acestuia din urmă), pe care îl considera incult și paranoic.[necesită citare]

1987 - 1990

După revolta muncitorilor din Brașov (14-15 noiembrie 1987), a făcut declarații critice la politica conducerii de partid și de stat, transmise de postul BBC și agenția de presă UPI. A fost anchetat și i s-a impus domiciliu forțat. Totuși, la intervenția ambasadei americane, și cu ajutorul șefului Securității la acea vreme, Iulian Vlad, i s-a permis să plece pentru șase luni în Statele Unite, unde s-a întâlnit cu funcționari ai Departamentului de Stat, Biroul pentru Europa de Est, și cu fostul ambasador al URSS la Washington, Anatoli Dobrinin, care i-a facilitat o întâlnire cu Mihail Gorbaciov.

În noiembrie 1988 a ajuns la Moscova unde a avut o întrevedere cu Mihail Gorbaciov. A revenit în România, unde în martie 1989 a fost unul din semnatarii „scrisorii celor șase” demnitari comuniști împotriva lui Nicolae Ceaușescu. I s-a impus din nou arest la domiciliu, în cartierul bucureștean Dămăroaia.

După 1990

Imediat după revoluția din 1989 a fost membru pentru aproape 2 luni în Consiliul Frontului Salvării Naționale, după care a demisionat. În această calitate a fost citat spunând: „Pentru a deprinde democrația, românii vor avea nevoie de 20 de ani,”, „profeție” care i-a atras porecla de Oracolul din Dămăroaia. Considera că echipa lui Ion Iliescu duce România pe un drum greșit.

În 1994 fostul premier Petre Roman susținea în fața Comisiei senatoriale pentru studierea evenimentelor din decembrie 1989 că Silviu Brucan a fost cel care a insistat ca soții Ceaușescu să fie lichidați în orice fel.

A devenit analist politic și autor al mai multor cărți despre comunismul din Europa de Est. Din 1996 a fost invitat permanent al emisiunii de analiză politică „Profeții despre trecut” de la Pro TV. În vara anului 2006 a colaborat cu Institutul PRO, unde a participat la mai multe seminarii alături de echipa de analiști din cadrul Institutului.

Scrieri

  • Generația irosită (1990)
  • Îndreptar-dicționar de politologie (1993)
  • Stâlpii noii puteri în România (1996)
  • De la capitalism la socialism și retur (1998)
  • Social Change in Russia and Eastern Europe (1998)
  • România în derivă (2000)
  • Profeții despre trecut și despre viitor (2004)

Declarații

Despre cât de convins era în anii 1950 de idealurile comuniste, Silviu Brucan a mărturisit sec unui ziarist: „Eram așa de convins că, dacă ai fi apărut cu obraznicia de acum, atunci te împușcam imediat!

Referințe

Bibliografie

  • „Dosarul Brucan – Documente ale Direcției a III-a Contraspionaj a Departamentului Securității Statului (1987-1989)” - coordonată de Stelian Tănase, Editura Polirom, 2008

Legături externe

Articole biografice

Silviu Brucan la Revoluție

Tags:

Silviu Brucan BiografieSilviu Brucan ScrieriSilviu Brucan DeclarațiiSilviu Brucan ReferințeSilviu Brucan BibliografieSilviu Brucan Legături externeSilviu Brucan14 septembrie18 ianuarie19162006BucureștiComunistRegatul RomânieiRevoluția Română din 1989România

🔥 Trending searches on Wiki Română:

Primul Război MondialAleksandr PușkinRepublica MoldovaLimba englezăAct sexualStema RomânieiAfganistanLista șefilor de stat ai RomânieiFerdinand I al RomânieiMadridVerbMaltaCehiaTriestSimbolismLudovic al XIV-lea al FranțeiEcuadorCarol al II-lea al RomânieiLondraABarzăLista atacurilor cu rachete din invazia Rusiei în Ucraina (septembrie 2022)Limba aromânăGeorg CantorIoan SlaviciAna BlandianaȘtevieGhiocelGeorge CălinescuClanulFlorin PiersicBălțiIluminismCampionatul Mondial de FotbalJudețele RomânieiOxigenIrina WalkerVienaUniunea Republicilor Sovietice SocialisteJudețul IlfovAlegeri parlamentare în România, 2024Las FierbințiCâineLista prefixelor telefonice (România)MediatoareCoreea de NordEclipsă de SoareHidrogenOrganizația Internațională a FrancofonieiTuberculozăVrabieMike TysonSângeZmeurChatGPTUnirea Principatelor RomâneUltima noapte de dragoste, întâia noapte de războiInnaTrandafirMP3Mănăstirea PutnaBenito MussoliniMercur (element)EvanghelieCampania antireligioasă sovietică (1965–1990)Contact sexual analCetatea CamenițaLista țărilor în funcție de PIB-ul pe cap de locuitorNicolae ManolescuGastronomia Romei AnticeEclipsa de Soare din 8 aprilie 2024UngariaIstoria Republicii MoldovaImperiul OtomanVictoria AzarenkaBarză albăNicolae CiucăMihail Kogălniceanu🡆 More