Hédi Fried (n.
Hédi Fried | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Hédi Szmuk |
Născută | Sighetu Marmației, Maramureș, România |
Decedată | (98 de ani) Stockholm län, Suedia |
Frați și surori | Livia Fränkel[*] |
Cetățenie | Suedia (–) Regatul României (–) Regatul Ungariei (–) România (–) |
Ocupație | scriitoare psiholog ilustrator[*] |
Locul desfășurării activității | Stockholm |
Limbi vorbite | limba suedeză limba română limba maghiară |
Studii | Universitatea din Stockholm (psihologie) |
Specie literară | memorii, non-fiction work[*] |
Note | |
Premii | Illis quorum[*] Årets europé i Sverige[*] Natur & Kulturs kulturpris[*] Ordinul Național „Steaua României” în grad de cavaler[*] Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania în grad de Ofițer[*] Premiul Olof Palme[*] hedersdoktor vid Stockholms universitet[*] |
Prezență online | |
Modifică date / text |
, Sighetu Marmației, Maramureș, România – d. , Stockholm län, Suedia) a fost o psihologă și scriitoare de origine evreiască, supraviețuitoare a Holocaustului. După ce s-a salvat din lagărele Auschwitz și Bergen-Belsen a emigrat în Suedia în iulie 1945.
În 1944 Hédi Fried a fost deportată de autoritățile maghiare din nord-vestul Transilvaniei, împreună cu familia sa și cu alți evrei din Sighetu Marmației, în Lagărul de concentrare Auschwitz. Părinții și rudele ei apropiate au murit acolo. A fost transferată apoi în lagărul de exterminare de la Bergen-Belsen de unde, cu ajutorul Crucii Roșii s-a stabilit în Suedia, unde a ajuns cu vaporul M/S Rönnskär.
Hédi Fried a lucrat în Suedia ca psiholog și a participat la educarea tinerelor generații, promovând toleranța și înțelegerea între oameni. În plus, a publicat cinci cărți cu conținut autobiografic, care au fost traduse în peste 20 de limbi. Trei cărți au fost traduse în limba română: Frânturi dintr-o viață. Drumul la și de la Auschwitz, A treia viață, Pendulul Vieții - Fragmente, experiente, reflecții - Date istorice și îndrumător pentru profesori.
Hédi Fried a fost distinsă cu medalia Illis Cvorum și a fost numită Europeanul Anului în 1997. Ea a primit în 1998 Natur & Kulturs Kulturpris, un premiu cultural pentru opera ei literară. În 2015 a fost distinsă cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler, la propunerea ministrului afacerilor externe, „în semn de profund respect pentru suferințele îndurate, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în lagărele de concentrare de la Auschwitz-Birkenau, pentru contribuția deosebită avută la promovarea valorilor toleranței și la mai buna cunoaștere a istoriei Holocaustului - o tragedie pe care omenirea nu trebuie să o mai cunoască”, și în 2017 cu Ordinul de Merit al Republicii Federale Germania.
În decembrie 2017 i s-a acordat Premiul Olof Palme pe anul 2017 pentru „eforturile neobosite de apărare a egalității în drepturi a tuturor oamenilor, precum și pentru munca de o viață de a face cunoscute atrocitățile produse de nazism și rasism, violență și prejudecăți”.
S-a stins pe 20 noiembrie 2022, la vârsta de 98 de ani
Materiale media legate de Hédi Fried la Wiki Commons
This article uses material from the Wikipedia Română article Hédi Fried, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.