Sir Basil Henry Liddell Hart (n.
B.H. Liddell Hart | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Paris, Franța |
Decedat | (74 de ani) Marlow, Buckinghamshire, Anglia, Regatul Unit |
Căsătorit cu | Kathleen Liddell Hart[*] (–) |
Cetățenie | Regatul Unit |
Ocupație | jurnalist istoric militar[*] istoric scriitor militar[*] teoretician militar[*] profesor |
Locul desfășurării activității | Somme |
Limbi vorbite | limba engleză |
Activitate | |
Alma mater | Corpus Christi College[*] St Paul's School[*] Edgeborough School[*] Willington School[*] |
Premii | Knight Bachelor[*] |
Modifică date / text |
, Paris, Franța – d. , Marlow, Buckinghamshire, Anglia, Regatul Unit) cunoscut înainte de a fi făcut lord și cu numele de Căpitanul B. H. Liddell Hart a fost un militar, istoric militar și unul din teoreticienii de seamă a perioadei interbelice. Este creditat că prin teoriile sale a influențat semnificativ dezvoltarea luptelor purtate cu tancuri.
El a preluat și adezvoltat tezele generalului englez John Fuller și francezului Jean Estienne cu privire la utilizarea blindatelor în luptă. În acest scop, pleda pentru motorizarea infanteriei.
În Primul Război Mondial s-a înrolat ca voluntar, în 1915 a fost promovat la rangul de căpitan, fiind rănit de mai multe ori. A participat la Bătălia de pe Somme (1916), unde pe 19 iulie 1916 a suferit leziuni grave în urma unui atac cu gaze toxice, fiind scos din prima linie. Batalionul său a fost aproape distrus în prima zi a ofensivei de 1 iulie, care era parte din cele 60.000 de victime suferite în cea mai grea pierdere într-o singură zi din istoria Marii Britanii. Experiențele pe care le-a suferit pe Frontul de Vest l-au afectat profund pentru tot restul vieții.
El a scris o serie de lucrări de specialitate în domeniul istoriei militare, care s-au dovedit influente în rândul strategilor. El susținea, că atacul frontal era o strategie care este menită să eșueze cu prețul unui mare număr de vieți, așa cum s-a întâmplat în Primul Război Mondial. El a recomandat în schimb „abordarea indirectă” (Indirect approach), spunând, că ...În strategie, drumul cel mai lung este adesea cel mai scurt drum spre casă. și folosirea cu încredere a formațiunilor blindate cu mișcare rapidă. A fost transferat la pregătirea recruților la unitățile de voluntari. Aici a scris câteva mai multe broșuri despre exerciții și antrenamente de infanterie, care au intrat în atenția generalului Sir Ivor Maxse, comandantul Diviziei 18 (Est). După război, s-a transferat la Corpul Educațional al Armatei Regale, unde a pregătit o nouă ediție a Manualului de pregătire pentru infanterie. În acest manual, Liddell Hart s-a străduit să insufle lecțiile din 1918 și a purtat o corespondență cu generalul Maxse, un ofițer care a fost comandant în timpul bătăliilor de la Hamel și Amiens.
Este cunoscut, că publicațiile lui de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial au influențat strategia germană în timpul războiului, deși a fost acuzat că i-a determinat pe generalii capturați să-și exagereze rolul în dezvoltarea tacticilor blitzkrieg. De asemenea, a contribuit la promovarea mitului Rommel și a argumentului „Wehrmacht-ului curat” în scopuri politice, când Războiul Rece a necesitat recrutarea unei noi armate vest-germane.
Din studiul strategilor din trecut (în special Napoleon I, Scipio Africanul și Sun Tzu), din ideile personale și din opera lui generalului englez John Fuller, Liddell Hart și-a creat doctrina militară, despre care va găsi confirmare în strategiile lui Erwin Rommel, Heinz Guderian și Erich von Manstein. Doctrina militară a lui Liddell Hart se bazează pe 6 axiome:
“ | Nu într-o singură perioadă, ci de-a lungul istoriei se observă că în toate campaniile decisive, dislocarea echilibrului psihologic și fizic al inamicului a fost preludiul vital al răsturnării acestuia. | ” |
— B. H. Liddell Hart |
Liddell Hart a fost un susținător al noțiunii că este mai ușor să reușești în război printr-o abordare indirectă.
A ataca acolo unde se așteaptă adversarul, așa cum explica Liddell Hart, îngreunează sarcina victoriei: „A te deplasa pe linia așteptărilor naturale consolidează echilibrul adversarului și, astfel, îi crește puterea de rezistență”. Aceasta este în contrast cu o abordare indirectă, în care surpriza fizică sau psihologică este o componentă: „Evitarea apropierii directe este de obicei fizică și întotdeauna psihologică. În strategie, cel mai lung drum spre inamic este adesea cel mai scurt drum spre casă”.
Liddell Hart a ilustrat noțiunea cu exemple istorice. De exemplu, Liddell Hart a considerat Bătălia de la Leuctra, câștigată de Epaminondas, un exemplu de abordare indirectă. În loc să-și întărească armata pe aripa dreaptă, așa cum era standard la acea vreme, Epaminondas și-a întărit aripa stângă, a reținut aripa dreaptă în viteza de deplasare și a înfrânt armata spartană. Un exemplu mai modern ar fi debarcarea Aliaților în Normandia pe 6 iunie 1944, deoarece germanii se așteptau la o debarcare în vecinătatea portului Pas-de-Calais, fiind distanța cea mai scurtă.[35] În schimb, un exemplu de atac direct, în ochii lui Liddell Hart, a fost atacul forțelor Uniunii la Bătălia de la Fredericksburg în 1862.
This article uses material from the Wikipedia Română article B.H. Liddell Hart, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Conținutul este disponibil sub CC BY-SA 4.0, exceptând cazurile în care se specifică altfel. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Română (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.