Grafie Uficiâl De Lenghe Furlane

La grafie uficiâl de lenghe furlane e je stade decretade cun leç regjonâl 15 dal 1996 dulà che si stabilìs che nome cheste grafie si podarâ doprâle tai ats publics e te toponomastiche.

No dome, a ven ancje proibît cualsisei finanziament public a libris di scuele o a cors di insegnament che no dopredin cheste grafie.

Cemût che je nassude la grafie uficiâl

Di cuant che si à scomençât a scrivi par furlan si à vût il probleme di rivâ a scrivilu. L'alfabet latin nol bastave par rivâ a segnâ ducj i suns e i varis scritôrs a vevin ognidun di inventâsi un sisteme. Tal 1986 il linguist catalan Xavier Lamuela al à elaborât, par cont de Provincie di Udin, un sisteme di grafie complet par normalizâ il mût di scrivi il furlan. La propueste di Lamuela e jere une evoluzion de scriture doprade de Societât Filologjiche Furlane cun cualchi gambiament par rindi la scriture plui coerente. Dal 1986 al 1996 a son stâts fats un grum di discussions pro e cuintri cheste grafie, e, dopo un ricors de stesse Filologjiche Furlane la grafie uficiâl e je deventade che proponude di Lamuela cun dôs diferencis proviodudis de Leç 15:

  • al ven bandonât il digram ts che al devente z in inizi o in cuarp di peraule (par esempli zovin).
  • la q, che no si doprave, si pues doprâ te toponomastiche o tai nons storics tant che Aquilee, Sant Quarin o Marquart.

Carateristichis

La grafie e dopre i 26 segns dal alfabet furlan plui 7 digrams, ven a stâi grops di doi segns che a si lein tant che un sun sôl. I digrams a son:

  • ch – par esempli machine
  • gh – par esempli aghe
  • ‘s – che al è un esse dolce come in ‘save o in ‘Sef
  • ss – come in scusse
  • gn – come in gnogno o in gnotul
  • cj – che al fâs il carateristic sun furlan di cjan o ducj.
  • gj - che al fâs il carateristic sun furlan di gjat o gjen

I ultins doi a son carateristics dal furlan e a no esistin in altris lenghis romanzis come par esempli intal talian.

La grafie par scrivi intes varietâts

Articul principâl: la scriture des varietâts

La grafie uficiâl a permet di scrivi sedi il furlan standard che lis varietâts. Par rivâ a scrivi i suns che a son presints tes varietâts ma no tal furlan comun si puedin doprâ dai digrams a pueste:

  • th pal sun interdintâl sort
  • dh pal sun interdintâl sonôr
  • sj, ssj, sj pal sun sibilant palatâl sort
  • ‘sj e sj pal sun sibilant palatâl sonôr


Leams

Grafie uficiâl de lenghe furlane

Lezions online di furlan

Vôs leadis


Grafie Uficiâl De Lenghe Furlane  La lenghe furlane (marilenghe) Grafie Uficiâl De Lenghe Furlane 

Gramatiche | Alfabet | Storie | Lessic furlan | Toponims | Vocabolari furlan
Lis variants dal furlan: Furlan standard | Furlan centrâl | Furlan de Cjargne | Furlan gurizan | Furlan concuardiês
La grafie: Grafie uficiâl | Grafie de filologjiche | Grafie Faggin-Nazzi
Leterature furlane | Teatri furlan | Cine furlan
Personaçs: Jacopo Pirona | Josef Marchet | Pieri Çorut

Tags:

Grafie Uficiâl De Lenghe Furlane Cemût che je nassude la grafie uficiâlGrafie Uficiâl De Lenghe Furlane CarateristichisGrafie Uficiâl De Lenghe Furlane La grafie par scrivi intes varietâtsGrafie Uficiâl De Lenghe Furlane LeamsGrafie Uficiâl De Lenghe Furlane Vôs leadisGrafie Uficiâl De Lenghe FurlaneGrafieLeç regjonâl 15 dal 1996Toponims dal Friûl

🔥 Trending searches on Wiki Furlan:

Cope dal mont di balonJerusalem6 di LuiWat7 di ZenârSicilie1701TecnologjieAtenMilan18 di OtubarIllinoisQin Shi HuangCultureTrep LiussûlLenghe talianeCatapulte23 di MarçFisicheToponims Talian Furlan EMartLaterns15 di MarçOcean AtlanticNew YorkChiara CaineroStorieAssociazione Calcio Monza22 di ZenârCjanâl di Guart15 di FevrârLeif EricssonStregneTualisRichard NixonGiovanni Pascoli1381Bancje Mondiâl29 di ZenârÂlInduisimTravêsFierLenghe gaeliche scozeseSB Kuban KrasnodarCine (stât)27 di Març1 di ZenârPalmeCriptonLavorêt in planPidadeSavogne dal LusinçMendeleviConcuardieLenghe romanzeAntighe GrecieApocalìs🡆 More