U 24 d'uttrovi (o d'ottobre) hè u 297èsimu ghjornu (u 298èsimu ghjornu s'è l'annata hè bisesta) di u calendariu gregorianu.
Ottobre | ||||||
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 |
8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 |
15 | 16 | 17 | 18 | 19 | 20 | 21 |
22 | 23 | 24 | 25 | 26 | 27 | 28 |
29 | 30 | 31 |
- 1929: Krach di 1929, crisa finanziara di a burza di New York, trà u 24 uttrovi è u 29 uttrovi.
Santu Fiurentinu. Santu Tognumaria Claret.
Si sà chì, à u decesimu seculu, e reliquie di Fiurentinu eranu unurate in a dioccesi di Tullu, in l'attuale dipartimentu di a Meurthe-et-Moselle. Si sà dinù chì, in certi lochi di l'este di a Francia u pregavanu pè a malincunia è altre malatie di cervellu. Ma nimu sà ciò ch'ella hè stata a so vita è perchè l'anu fattu l'onore di mettelu nantu à l'altari.
Etimolugia è nomi: Cf Fiurenzu (4 lugliu).
Natu in u paese catalanu di Sallent in u 1807, figliolu di un filandieru, Tognumaria Claret hà principiatu per fà u tessitore, è po, avendu a passione di i belli libri, hà amparatu a tipografia.
A' 28 anni, si hè fattu prete. Piuttosu chè di avè una parochja in cura, hà preferitu evangelizà tutta a Catalogna, predichendu è spachjendu libraccioli ch'ellu cumpunia è stampava. In a so vita, di issi librucci, n'averebbi cumpostu 150. E pupulazioni u tenianu per santu ma, integristu è intransigente, ùn piacia micca à tutti i catolichi.
Santu era, postu ch'ellu fece i miraculi. Una volta era prisente quandu i duganeri arrestonu un contrabandieru. Apriinu u so saccu: era pienu di fasgioli. Quandu u saccu fù chjusu, i fasgioli ridiventonu tabaccu.
Di lugliu 1840, cù cinque altri preti, creò a Cungregazione di i Missiunarii ch'elli chjamonu Clarettini.
Pocu dopu, a regina Isabella Seconda u fece numinà arcivescu di Santiagu, in l'isula di Cuba. In Santiagu, ci stete sei anni, fendu 300.000 cunfirmazioni, 30.OOO matrimonii, 11.000 prediche, rigalendu un milione di i so librucci è 60.000 paternostri. Difendia i schjavi neri maltratati da i patroni, ma ùn vulia sente parlà di indipendenza chì i Cubani otteneranu cinquanta anni dopu. Quallà, Tognumaria hà risicatu più di una volta di fassi tumbà.
Vultatu in Spagna, diventò u cunfessore è cunsiglieru (un mystique médiocre, le Père Claret, dice u Larousse) di a regina (bonne, mais peu instruite). In u 1868, ellu è a so regina ebbenu à fughje. Si rifugionu in Francia duv'ellu hè mortu pocu dopu, u 24 uttobre 1870, in u cunventu di Fontfroide.
Etimolugia è nomi: Cf u 17 ghjennaghju.[1]
I mesi di l'annu |
Ghjennaghju - Ferraghju - Marzu - Aprile - Maghju - Ghjugnu - Lugliu - Aostu - Settembre - Uttobre - Nuvembre - Dicembre |
This article uses material from the Wikipedia Corsu article 24 uttrovi, which is released under the Creative Commons Attribution-ShareAlike 3.0 license ("CC BY-SA 3.0"); additional terms may apply (view authors). Il contenuto è disponibile in base alla licenza CC BY-SA 4.0, se non diversamente specificato. Images, videos and audio are available under their respective licenses.
®Wikipedia is a registered trademark of the Wiki Foundation, Inc. Wiki Corsu (DUHOCTRUNGQUOC.VN) is an independent company and has no affiliation with Wiki Foundation.