Resultad de la ricerca de
A gh'è una pagina che el so nom l'è "Oceania" in su Wiki Lumbaart. Varda anca i alter risultad trovad.
la fras «Terres océaniques» anca in del 1810 e in del 1812. El termen "Oceania" («Océanie» in frances) el vegn inventad del cartograf Adrien-Hubert Brué... |
Amèrica del Nòrt, 59,5 miliù 'n Amèrica del Sud et 27,5 miliù 'n Africa-Oceania (Australia suratöt). La prudusiù mondiàl l'è 'n progrsiù cuntìnua e se... |
l’Asia orientàl, fin anca a l’Himalaya, e hinn distribuìi anca in Euròpa, Oceania, America del nòrd e Madagascar. 50 specie hinn spantegàa in Cina. I fior... |
prategada in d’un quaj villasg in su un’isola de l’arzipelegh de Vanuatu, in Oceania, indova i sœu abitant veneren el prenzep Felip — om de la regina Lisabeta... |
Australia (categoria Oceania) L'Australia (nom ofizzial: Commonwealth of Australia) a l'è un paes de l'Oceania, con capitala Canberra, anca se i cità pussee popolos, grand e important... |
Noeuva Zelanda (categoria Oceania) La Noeuva Zelanda (New Zealand in ingles, Aotearoa in maori) a l'è un paes de l'Oceania, in del sud-ovest de l'Ocean Pacifegh. El Stat a l'è fad su de... |
in del cas lìmit l’ingenera di inondazion in America del sud e sècch in Oceania. El Niño el succed tucc i ann a la fin de dicember, ma succeden di episòdi... |
Scartament metrich (session Oceania) El scartament metrich a l'è quell scartament de 1'000 mm. In del mond a l'è doperaa soratutt per i lign de montagna e per i tram: In Italia e Franza gh'han... |
dal 10,000 a.C., e i popoi di olter continents (Africa, Asia, Europa, o Oceania), qe i s'è compide prima del prim viaj de Cristoforo Colombo ind i Caraibi... |
Figi (categoria Oceania) I Figi a hinn un paes de l'Uceania. A hinn un rosc de isul de 322 isul (dumà 106 abitaa) e 522 isulot. La capital a l'è Suva. I gh'hann una süperfiss de... |
Palau (categoria Oceania) Palau (Belau in palauan) a l'è un paes de l'Uceania. A l'è faa d'un bel poo de isul piscininn de la Micrunesia. Al gh'ha una süperfiss de 458 km² e una... |
Papua Növa Guinea (categoria Oceania) Papua Növa Guinea (Papua New Guinea in ingles; Papua Niugini in tok pisin) a l'è un paes de l'Uceania. A l'è tacaa a ovest a l'Indunesia. La capital a... |
Vanuatu (categoria Oceania) Vanuatu a l'è un paes de l'Uceania. A l'è un rosc de 83 isul. La capital a l'è Port Vila. Al gh'ha una süperfiss de 12.189 km² e una pupulaziun de pressapoch... |
Tuvalu (categoria Oceania) Tuvalu a l'è un paes de l'Uceania. A l'è un rosc de isul de 9 isul piscininn in de l'Ucean Pacifich. I stat püssee arent a hinn Kiribati, Samoa e Figi... |
Tonga (categoria Oceania) El regn de Tonga a l'è un paes de l'Uceania. A l'è furmaa de pressapoch 170 isul (dumà 40 abitaa), spantegaa in trì rosc de isul in de l' Pacìfich, 650... |
Samoa (categoria Oceania) Samoa a l'è un paes de l'Uceania. A l'è faa de la part ucidentala del rosc de isul di isul Samoa, a metà strà intra la Növa Zelanda e i Hawaii. La part... |
Isul Salomon (categoria Oceania) I'isul Salomon a hinn un paes de l'Uceania. A hinn faa de pressapoch 1.000 isul in de l'Ucean Pacifich a est de la Növa Guinea. I gh'hann una süperfiss... |
Shanghai (la prununcia cureta in lumbard la saress: Scian-hai; in Cines: 上海; in Mandarin: Shànghǎi; in Shanghainese: Zånhae) a l'è la cità püssee granda... |
Kiribati (categoria Oceania) Kiribati a l'è un paes de l'Uceania. A l'è faa de trì rosc de isul in de l'Ucean Pacifich a caval de l'equadur, spantegaa in püssee de 3 miliun de chilometer... |
Nauru (categoria Oceania) Nauru (Naoero in naurean) a l'è un paes de l'Uceania. A l'è faa dumà d'un isula de la Micronesia. Nauru a l'è l'ünegh paes al mund che'l gh'ha minga una... |