Resultac de avëi cris
Mët adum la plata "Roma+Cëla+nce" sön chësta wiki! Ciari ince ai resultac dla archirida.
Roma (talian y latin: Roma [ˈroːma] (scota su)) ie la capitela de la Talia. La ie nce la capitela de la region Lazio, l zënter de la zità metropolitana... |
de la Talia ie Roma che tl 2018 ova 2 837 332 abitanc tl chemun. La segonda majera ie Milan cun 1 396 059 abitanc tl chemun. Sce n cëla al raion metropolitan... |
Albino Pitscheider (sezion Cëla nce) Albino Pitscheider (nce Albin, Alwin o Bera Albino, * 30 de nuvëmber 1877 a Urtijëi; † 17 de fauré 1962 te Sëlva) fova n scultëur de Gherdëina. Ël ie... |
Luis Senoner (sezion Cëla nce) a Viena fova stat nce Josef Müllner. Ruvà de reviers te Gherdëina al nsenià tla scola d'ert de Sëlva per n ann y ie pona jit a Roma a fé l “Istituto Superiore... |
Lia Mostra d’Ert (sezion Cëla nce) La Lia Mostra d’Ert, nce Kreis der Kunstschaffenden y Circolo degli Artisti ie na lia de cultura de Gherdëina cun sënta sun Plaza de Sant Antone a Urtijëi... |
Hermann Moroder (sezion Cëla nce) Hermann Moroder, nce Herman da Jumbiërch (* 3 de auril 1889 a Urtijëi;† 27 de lugio 1969 a Urtijëi) ie stat n scultëur de Gherdëina. Nasciù sa Jumbiërch... |
jené 2023 ti cunfins dl chemun iela la segonda majera zita de la Talia, do Roma. La Metro de Milan vën meneda da la Azienda Trasporti Milanesi. La rë dl... |
Martin Demetz (sezion Cëla nce) Martin Demetz, nce Martl Demetz (* 21 de juni 1930 a Santa Cristina; † 2007 a Santa Cristina), ie stat n scultëur de Gherdëina. Martin Demetz ie nasciù... |
Ferdinand Stuflesser (sezion Cëla ence) fredesc Franz Moroder y Alois Moroder (firma Gebrüder Moroder). Chisc ova nce cumprá tl 1904 la gran firma per fé auteresc Simmler a Offenburg te la Germania... |
spersa de 117,27 km², cie che ne'n fej la terza majera zita de la Talia, do Roma y Milan. Lista de la majera ziteies te la Talia "Superficie di Comuni Province... |
Scultëures de Gherdëina (sezion Cëla nce) Praga y Toledo. Martin Vinatzer fova stat per ot ani a mparé a Venezia y Roma. Marcion Malsiner ova nchinamei na berstot a Venezia bele danter l 1691 y... |
Raimund Mureda (sezion Cëla nce) Raimund Moroder à nce sunà l saxofonn pra la mujiga de Urtijëi. Madre Atesina na gran scultura de mauta cueta che ti à purtà n prim premi a Roma tl 1934. Scultures... |
Ert de ziplé te Gherdëina (sezion Cëla ënghe) di Vinazer. Danter chisc ie Martin Vinazer stat per ot ani a Unieja y a Roma. La testemunianzes de ert sacrala di primes scultëures possa unì amiredes... |
Castiglioni: Odle Sella Marmolada. Club Alpino Italiano – Touring Club Italiano, Roma – Milan 1937. Alex Moroder: Calënder di mensc cun descrizion y fotegrafies... |
Schi te Gherdëina (sezion Cëla nce) schi a Tromsö y tl 1867 a Cristiania che ntlëuta fova l inuem per Oslo. Nce i inuemes dla prima tecniches da jì cun i schi „Christiania” y „Telemark”... |
La prozescion de Jevun (sezion Cëla nce) scomencé a jí per sanc en prozescion a les fosses di apostui Piere y Paul a Roma y di autri sanc che é vegnus permez con l temp. Dret deslarié s'à l jí con... |